|
|
Anul pastoral 2024‑2025
|
|
|
Sinod 2021-2024
|
|
|
În Dieceza de Iași
|
|
|
Librărie on-line |
comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală |
|
|
|
|
|
Gânduri despre papa Ioan Paul al II-lea (II)
Cu ocazia trecerii la cele veșnice a suveranului pontif Ioan Paul al II-lea, pe situl Diecezei de Iași a fost lansată în aceste zile invitația ca toți cei care doresc să lase un gând legat de Sfântul Părinte să se folosească de "Cartea de oaspeți". În așteptarea unor noi mesaje, continuăm să le redăm pe acelea care au fost puse până acum fie pe sit (http://www.ercis.ro/servicii/guestbook.asp), fie trimise prin e-mail (editor@ercis.ro).
"E greu să găsești cuvintele potrivite pentru a vorbi despre Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea, omul care ne-a învățat să trăim, să suferim și să murim. Alăturându-mă celor care și-au exprimat gândurile pe acest sit, aș vrea să scriu ceea ce nu am reușit să-i spun Sfântului Părinte în ziua de sâmbătă, 29 aprilie 2000, când, în timpul unei audiențe în Piața «Sfântul Petru», l-am întâlnit pentru un minut și l-am salutat în numele colegilor și al Institutului Teologic «Sfântul Iosif» din Iași. Simțindu-i privirea pătrunzătoare și mâna puternică aș fi vrut să-i spun că îi mulțumesc pentru că m-a învățat ce înseamnă să fii om, cât de nobilă este demnitatea mea de persoană umană; să-i mulțumesc pentru că prin el am înțeles că preotul nu e decât un om luat dintre oameni și pus pentru oameni în cele ce sunt ale lui Dumnezeu, după cum spune Scrisoarea către Evrei; că vocația mea de om este să trăiesc libertatea ce mi-a fost deopotrivă dăruită și hărăzită ca misiune, să trăiesc iubind și să iubesc cu responsabilitate. Mulțumesc, Sfinte Părinte!" (pr. Marius Mîrț, Iași)
"În momentul când o persoană se stinge din viață..., eu mă trezesc la realitate... și îmi dau seama că, într-adevăr, era o «comoară» pe care am reușit să o descopăr doar în ultimul moment..., în momentul când am auzit, prin purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Jaquin Navarro-Valls, ultimele cuvinte al papei Ioan Paul al II-lea: «V-am căutat, iar voi ați venit la mine». Din păcate, sunt mulți tineri ca mine, care nu au avut prilejul de a afla cine a fost, într-adevăr, acest papă. Va rămâne pentru mine un exemplu adevărat de viață..., un adevărat «luptător pe frontul vieții». (Livia)
"«Nu vă fie teamă!» Asta a vrut Sfântul Părinte să ne învețe cât a fost în viață și asta ne-a învățat și la moarte. Nu vă fie teamă, nu vă fie teamă să mergeți pe urmele lui Cristos, să fiți una cu Cristos și fiii vrednici ai sfintei Fecioare! Sfinte Părinte, vă mulțumim că ați spun «da» atunci când ați fost chemat, vă mulțumim că ne-ați învățat că totul este posibil în iubire și pentru iubire! Iar de acolo, din cer, vă rugăm să vegheați asupra noastră și călăuziți-ne pașii spre iubire! Non abbiate paura...!" (Simona, Iași)
"Mă consider un mare norocos. Am avut ocazia să îl cunosc pe papa îndeaproape... Fiind seminarist la Seminario Romano (Roma), îl vedeam de câteva zeci de ori pe an..., dar cea mai mare bucurie o aveam când, anual, ne vizita seminarul, sâmbăta dinainte de Miercurea Cenușii... Îl vad și acum... În picioare, îl saluta pe fiecare seminarist în parte, strângându-i mâna și spunându-i: «Curaj, să nu-ți fie frică! Isus te cheamă!» A fost și va rămâne pentru mine un ghid, o călăuză, un exemplu de fidelitate și de sfințenie. Faptul că l-am cunoscut este cel mai mare dar pe care Domnul mi l-a făcut până acum. De aceea, îi mulțumesc și sper să mai am parte de asemenea prieteni". (pr. Fabian Doboș, Iași)
"Acum că Sfântul Părinte este aproape de Dumnezeu și de preasfânta Fecioară Maria, mai mult ca sigur va mijloci haruri sfintei Bisericii și, împreună cu sfinții și cetele de îngerii, îl va lăuda pe Dumnezeu pentru toată veșnicia. «Acum pământul a rămas mai sărac, iar cerul a devenit mai bogat». Sfinte Părinte papa Ioan Paul, mijlocește pentru noi toți care am rămas în această «vale de lacrimi» harul de a trăi din plin mesajul evangheliei". (pr. Anton Robu, Italia)
"Doresc să transmit condoleanțe pentru stingerea din viață a Sanctității sale papa Ioan Paul al II-lea. Era cu adevărat un bun teolog, un om de o mare forță morală și un profesionist desăvârșit, un bun strateg și un spirit iluminat printre noi. Nu voi uita rolul lui în medierea conflictelor armate, interetnice și rasiale și rugăciunea lui pentru pace, pentru care mă rog și eu. Îl consider un sfânt pe pământ și cea mai marcantă personalitate a secolului nostru atât de agitat și sper că acum spiritul lui se odihnește fericit în paradis, de unde ne iubește și ne vede pe toți. Dumnezeu atotputernicul să-l odihnească în pace!" (Cristina Olaru, Iași)
"Unde-i iubire, acolo-i Dumnezeu; pe unde a călătorit Sfântul Părinte papa Ioan Paul al II-lea a purtat cu sine iubirea și a dăruit-o tuturor. De fapt, l-a purtat și l-a dăruit pe Dumnezeu. Fie ca strădaniile sale să aducă roade în inimile și conștiințele tuturor. Dumnezeu să-l odihnească în pacea sa!" (pr. Iosif Bisoc, OFMConv., Roman)
"Un papă sfânt. Forța rugăciunii, forța convingerilor, forța cuvântului... O viață dăruită total lui Dumnezeu, Bisericii, oamenilor. Îți mulțumim, Doamne, pentru exemplul său de trăire a credinței. Ocrotește Biserica ta!" (pr. Iosif, Iași)
"Cuvintele sunt de prisos în a exprima durerea și golul sufletesc lăsat în urmă de trecerea în lumea îngerilor a Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea. Dumnezeu însă ne va da puterea să trecem peste aceste momente triste și dureroase. Sfântul Părinte va rămâne mereu în inima și sufletele noastre. Dumnezeu să îl odihnească în pace și liniște!" (Nicoleta Lupu, Grenoble - Franța)
"Îmi va fi foarte greu să mă obișnuiesc cu ideea că Sfântul Părinte nu mai este printre noi. Imaginea unui «blând păstor», care a făcut atât de mult bine creștinătății și întregii omeniri. Amintirea sa va rămâne veșnic în inima mea. Domnul să aibă în pază sufletul său și să-l conducă în ceata fericiților săi". (Napoleon Neamțu, București)
"Vă povestesc ce mi s-a întâmplat la școală cu puștii mei de clasa I. Am vorbit cu ei despre papa. Urmăriseră foarte atenți șirul evenimentelor la tv. Un copil îmi zice: «Doamnă învățătoare, eu știu de ce porumbelul s-a așezat pe capul papei!». Eu, gândindu-mă la cine știe ce explicații și motivații teologice, întreb curioasă: «De ce?» Și vine și răspunsul din partea copilului: «Pentru că papa a fost cuminte!» Și mi-au mai zis multe despre papa, uimită fiind de câte știu și de interpretările pe care le dau. «Papa i-a iubit foarte mult pe copii, iar pe cei mai mici îi lua în brațe și îi săruta!», asta mi-au mai zis. Oricum am făcut cu ei o rugăciune pentru Sfântul Părinte și mi-au promis că se roagă și în seara asta pentru el". (Anca)
lecturi: 123.
|
|
|
|
Caută pe site |
|
|
Biblia on-line |
|
|
Centrul Misionar Diecezan |
|
|
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta" |
|
|
|
|
|