13 octombrie: Congres despre migranţi în Turcia

Între 9 şi 13 octombrie a avut loc în Turcia, în Izmir, cel de-al şaselea congres pe tema: "Femei şi familii în migraţii". La congres au participat episcopii şi directorii naţionali însărcinaţi cu pastoraţia migraţiilor din cadrul conferinţelor episcopale europene. Preasfinţitul Petru Gherghel, responsabil cu problemele migranţilor în cadrul Conferinţei Episcopale Române şi membru al Consiliului Pontifical pentru Migranţi şi Itineranţi, neputând participa la congres, din România a fost prezent pr. Martin Cabalaş. Congresul s-a încheiat cu o vizită la Efes şi cu o celebrare euharistică solemnă, prezidată de episcopul Grab, pe ruinele Bisericii Conciliului care, în 431, o proclamase pe Maria ca Maică a lui Dumnezeu.

DOCUMENTUL FINAL

În perioada 9-13 octombrie s-au întâlnit la Smirna (Turcia) episcopii şi directorii naţionali însărcinaţi cu pastoraţia migraţiilor din cadrul conferinţelor episcopale europene, pentru cel de-al şaselea congres pe tema: "Femei şi familii în migraţii". Lucrările au fost deschise de preşedintele CCEE, Mons. Amédée Grab, episcop de Coira, şi coordonate de episcopul Mons. Louis Pelâtre, vicar apostolic de Istanbul.

Congresul s-a ţinut la Smirna, la invitaţia episcopului local Mons. Giuseppe Bernardini, atât pentru că turcii constituie astăzi în Europa grupul cel mai numeros de migranţi, cât şi pentru că Biserica în Turcia are o experienţă seculară în convieţuirea alături de musulmani. Participanţii au avut, de asemenea, ocazia deosebită de a lucra o zi alături de profesori de la Universitatea din Smirna.

Migraţia globală este un semn ce caracterizează timpul nostru: nu este doar expresia unei economii care se extinde la nivel global sau a unei dezvoltări care creşte doborând frontierele, dar este din ce în ce mai mult expresia incapacităţii politice şi a nesiguranţei sociale atât în ţările de origine, cât şi în ţările care sunt ţinta emigraţiei.

Migraţia determină nu doar raporturile interpersonale în cadrul familiei şi al comunităţilor statale, ci are consecinţe şi în domeniul politic, economic şi cel al vieţii civile şi sociale.

În ultimii 20 de ani s-a observat în migraţia globală o schimbare semnificativă. În particular s-a modificat migraţia femeilor. Din ce în ce mai multe femei îşi părăsesc patria pentru a găsi în emigraţie propria întreţinere şi pentru a contribui la întreţinerea propriilor familii, sau pentru a găsi noi perspective de viaţă în străinătate, sau pentru a căuta siguranţă şi refugiu din faţa persecuţiilor. Sporeşte numărul femeilor care aleg acest drum şi cu o nouă conştiinţă; ele fac acest drum independente de familiile lor, de soţi sau tovarăşi de viaţă sau părinţi. Femeile trăiesc în situaţii foarte diversificate: există multe "reîntregite"(*), există "lucrătoare temporare" în unele domenii de activitate care sunt tipic feminine, există femei din a doua şi a treia generaţie, refugiate şi, în cifre care, din păcate, cresc, femei "cumpărate" prin traficul de femei. Multe dintre ele sfârşesc în circuite de prostituţie forţată. Această nouă faţă a migraţiei aduce cu sine noi provocări.

Congresul a pus în lumină, printre altele, următoarele aspecte:

• Pentru o evaluare corectă a problemei, o cerinţă indispensabilă este cunoaşterea situaţiei locale. Rolul femeii şi al familiei dobândesc, în acest context, o semnificaţie din ce în ce mai importantă.

• Rolul femeii şi al familiei, din cauza interdependenţei lor sociale, constituie o resursă decisivă pentru înţelegerea migraţiei şi pentru succesul integrării.

• Religia este un factor esenţial în constituirea identităţii migrantului. Islamul este mai mult decât o învăţătură: el influenţează întregul sistem social şi individul devine musulman prin apartenenţa la o societate islamică.

Fenomenul migraţiei este adesea evaluat în mod pesimist, deoarece mai întâi se observă experienţele negative. O privire atentă poate înţelege că:

• experienţele în care convieţuirea se realizează în manieră pozitivă sunt multe, chiar prevalează ca număr;

• femeile şi familiile aduc o contribuţie incalculabilă în procesul migraţiei şi al convieţuirii. Acest aspect de multe ori nu este recunoscut, deoarece, prin intermediul femeilor şi al familiilor, procesele de inserare în comunitate au loc frecvent în mod neconvenţional şi diferit de ceea ce a fost programat sau prevăzut.

De aici derivă noi provocări pentru pastoraţia migranţilor:

• Biserica, fiind Biserica Universală, în care trăiesc persoane de diferite origini, limbi şi culturi, îşi oferă serviciul ca mediatoare între oameni şi culturi.

• Procesul de inserare funcţionează numai atunci când femeile şi bărbaţii imigraţi nu sunt doar obiectul pastoraţiei, ci împart responsabilitatea pentru pastoraţie.

• Diversitatea trebuie considerată ca bogăţie şi semn al catolicităţii. Pastoraţia migranţilor şi solidaritatea cu ei nu este doar în sarcina unor specialişti, ci aparţine misiunii întregii Biserici în societatea europeană. Laicii trebuie să fie încurajaţi şi pregătiţi pentru această misiune.

Participanţii la congres au exprimat următoarele recomandări:

1. În spiritul evangheliei, ne preocupă viaţa persoanelor şi întâlnirea deschisă cu ei, pornind de la cultura, limba sau religia la care aparţin.

2. Biserica reafirmă necesitatea respectării demnităţii persoanelor, în special a femeilor şi a copiilor. Ea cere respectarea drepturilor persoanei şi oferă propria ei voce pentru cei care nu au voce.

3. Persoanele consacrate pot să adopte un important rol de mediere tocmai în domeniul femeilor şi al familiilor.

4. Migraţia trebuie să devină o dimensiune transversală în toate disciplinele care ţin de formarea teologică.

Migraţia înseamnă schimbare şi mişcare. Ea este provocare şi posibilitate, nu doar pentru migrant şi familia sa, dar şi pentru comunităţile bisericeşti din ţările de plecare şi de destinaţie.

Smirna, 13 octombrie 2002

*

(*) N. tr.: Termenul "reîntregite" se referă la situaţia în care soţul pleacă primul în străinătate, obţine cetăţenia şi apoi îi face chemare şi soţiei, motivând "reîntregirea familiei". Acelaşi termen se referă la femeia căsătorită cu un străin, care este chemată ulterior de acesta în străinătate pentru "reîntregirea familiei". (Traducerea documentului a fost făcută de Ovidiu Bişog)

lecturi: 123.