© Agenţia SIR

Comunicarea şi IA: provocarea Bisericii din Europa în era digitală

"Avem nevoie disperată de o Biserică care comunică, fără a alerga după mass-media". "Uneori, Biserica este încă percepută drept ceva îndepărtat, distant, antic. Continuăm să vorbim prea mult latină, mai ales pentru copiii noştri. Aşadar, mult succes şi simţiţi-vă ca acasă". A spus aceasta cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscop de Bologna şi preşedinte al Conferinţei Episcopale Italiene (CEI), când i-a primit pe oficialii şi purtătorii de cuvânt ai Conferinţelor Episcopale din Europa la sediul Conferinţei Episcopale Italiene din Roma. De asemenea, a fost prezent Monseniorul Giuseppe Baturi, arhiepiscop de Cagliari şi secretar general al CEI. La invitaţia CCEE (Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa), purtătorii de cuvânt se întâlnesc la Roma în perioada 5-7 mai 2026 pentru întâlnirea lor anuală. Anul acesta, au ales să exploreze provocările Inteligenţei Artificiale, punând în centrul lucrărilor tema "Biserica în Europa şi misiunea digitală". "Dacă suntem afară - a adăugat Zuppi - nu existăm. Dacă alergăm în spatele mass-media, este periculos". Cardinalul le-a mulţumit ofiţerilor de presă şi purtătorilor de cuvânt pentru munca "valoroasă" pe care o fac şi pentru efortul pe care îl depun atât în "a trece peste unele furtuni", cât şi "mai ales în a găsi modalităţi de a explica, de a comunica, de a face oamenii să înţeleagă. Avem lucruri foarte frumoase pe care adesea nu ştim cum să le comunicăm".

"Un comunicator care nu stăpâneşte mijlocul de comunicare din timpul său abandonează domeniul în faţa celor care ştiu să facă asta. Aceasta nu este umilinţă. Este o abandonare strategică". Avertismentul a fost lansat de Matthew Harvey Sanders, fondator şi CEO al Longbeard, ale cărui produse includ "Magisterium AI", principalul motor de căutare mondial pentru credinţa catolică. "Inteligenţa artificială este mijlocul de comunicare al timpului nostru", a spus Sanders, care lucrează la o platformă de IA unde conţinuturile legate de Biserică şi de învăţăturile sale sunt controlate şi reale. Totul provine dintr-o serie de întrebări: "Cine controlează această interfaţă digitală? Cine plăsmuieşte răspunsurile pe care credincioşii le primesc atunci când pun întrebările sufletului?". "Dacă un comunicator catolic nu este prezent în acel mijloc, cu intenţie şi competenţă, mijlocul nu mai este neutru. Este pur şi simplu plăsmuit de antropologia altcuiva".

Datele privind schimbarea continuă sunt semnificative. Conform raportului Stanford AI Index publicat la începutul acestui an, IA generativă a ajuns la 53% din populaţia globală în termen de trei ani de la lansarea sa publică, mai rapidă decât computerele personale şi chiar internetul. Optzeci şi opt la sută dintre organizaţii au adoptat-o. Patru din cinci studenţi spun că o folosesc acum în mod regulat. Investiţiile private în IA, numai în Statele Unite, sunt estimate să ajungă la 286 de miliarde de dolari în 2025, mai mult decât dublul cifrei de acum doi ani. Datele de pe piaţa muncii sunt şi mai alarmante. Una din trei organizaţii intenţionează să îşi reducă forţa de muncă din cauza IA în anul următor. IA întrupată - în roboţi, logistică autonomă, producţie, agricultură şi transporturi - automatizează munca fizică. Nu există nicio industrie în care să se retragă, nicio categorie de lucrători imună structural la această presiune. "Biserica - a afirmat Sanders - nu a respins niciodată un instrument bun. A salutat întotdeauna ceea ce a oferit epoca sa şi l-a pus în slujba misiunii sale". "Sfântul Paul nu a construit drumurile romane. Nu le-a binecuvântat. Pur şi simplu le-a parcurs, pentru că ele îl duceau acolo unde avea nevoie să meargă - iar Evanghelia l-a urmat, mai repede decât ar fi făcut-o altfel, pentru că imperiul îşi pavase o cale, dar nu ştia pentru ce o pava". Asta se întâmplă astăzi cu Inteligenţa Artificială. Şi "Biserica are ceva esenţial de spus despre toate acestea. Dar acea voce ajunge la public numai dacă este transmisă clar, precis şi credibil. Acest lanţ începe acum şi cu voi, în această încăpere".

În dezbaterea care a urmat, mai mulţi purtători de cuvânt au subliniat riscul de a pierde feţele şi vocile persoanelor "reale" în fluxul comunicării digitale. Monseniorul Nuno Bras da Silva Martins, responsabilul Secţiei "Comunicări Sociale" a CCEE, a remarcat în acest sens: "Biserica nu poate să nu ducă mărturia lui Isus şi a Evangheliei şi în această dimensiune, pentru că aceasta este chemarea la care Biserica este şi la care slujeşte. Aşa cum a spus Sfântul Paul al VI-lea, suntem experţi în umanitate. Şi Biserica, şi în lumea digitală, nu poate să nu răspândească propria viziune asupra omului. Prin urmare, aş spune că misiunea noastră este de a «umaniza» şi inteligenţa artificială". "Poate părea ceva contradictoriu, dar este vorba despre a pune amprenta umanului şi a divinului şi în lumea digitală".

M. Chiara Biagioni

(După Agenţia SIR, 6 mai 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu