© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Discurs către tinerii preoţi şi călugări ai Bisericilor ortodoxe orientale participanţi la vizita de studiu organizată de Dicasterul pentru Promovarea Unităţii Creştine (5 februarie 2026)

Pacea să fie cu voi!

Bună ziua tuturor şi bine aţi venit!

Prima Scrisoare a lui Petru spune: "Pace vouă tuturor celor care sunteţi în Cristos!" (1Pt 5,14). Cu aceste cuvinte ale Sfântului Petru, vă urez bun venit, preoţi şi călugări reprezentând Bisericile ortodoxe armeană, coptă, etiopiană, eritreeană, malankareză şi siriacă. De asemenea, adresez un salut fratern arhiepiscopului Khajag Barsamian şi mitropolitului Barnaba El-Soryani, care vă însoţesc. Aş dori, de asemenea, să-mi exprim respectul şi recunoştinţa faţă de venerabilii lideri ai Bisericilor voastre ortodoxe orientale, care v-au numit să participaţi la această vizită de studiu organizată de Dicasterul pentru Promovarea Unităţii Creştinilor.

Sper că v-a plăcut această vizită, care a fost concepută pentru a vă oferi oportunitatea de a afla mai multe despre Biserica Catolică, în special despre Curia Romană şi despre instituţiile de învăţământ romane. Sunt încrezător că vizita voastră a fost o binecuvântare şi pentru toţi cei care v-au întâlnit aici, permiţându-le să afle mai multe despre Bisericile voastre.

După cum ştiţi, am celebrat recent Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, a cărei temă a fost preluată din Scrisoarea Sfântului Paul către Efeseni, în care apostolul subliniază importanţa unităţii în credinţă: "Este un singur trup şi un singur Duh, după cum aţi fost chemaţi la o singură speranţă a chemării voastre" (Ef 4,4).

După cum ştim, Sfântul Paul a călătorit mult prin Israel, Asia Mică, Siria, Arabia şi chiar Europa. Înfiinţând şi vizitând numeroase comunităţi creştine, a devenit conştient de particularităţile fiecărei Biserici, şi anume etnia, obiceiurile, precum şi provocările şi preocupările lor. Apostolul şi-a dat seama că acele comunităţi puteau deveni prea introspective, concentrându-se pe propriile probleme specifice. Drept urmare, prin scrisorile sale, Sfântul Paul a fost hotărât să le reamintească că făceau parte din unicul Trup Mistic al lui Cristos. Făcând acest lucru, i-a încurajat să se sprijine reciproc şi să menţină unitatea credinţei şi a învăţăturilor care reflectă natura transcendentă şi unicitatea lui Dumnezeu.

Dragi prieteni, diferenţele istorice şi culturale dintre Bisericile noastre reprezintă un mozaic minunat al moştenirii noastre creştine comune, lucru pe care îl putem aprecia cu toţii. În acelaşi timp, ar trebui să continuăm să ne sprijinim unii pe alţii, pentru a putea creşte în credinţa noastră comună în Cristos, care este izvorul suprem al păcii noastre (cf. Ef 2,14). Aceasta necesită să învăţăm să "ne dezarmăm". După cum a afirmat patriarhul Atenagora, un pionier al mişcării ecumenice, într-o frumoasă rugăciune: "Sunt dezarmat de nevoia de a avea dreptate, de a mă justifica judecându-i pe alţii", purtând "cel mai greu război, războiul împotriva mea însumi". Atunci când înlăturăm prejudecăţile pe care le purtăm în noi înşine şi ne dezarmăm inimile, creştem în caritate, lucrăm mai strâns împreună şi întărim legăturile noastre de unitate în Cristos. În acest fel, unitatea creştină devine şi un ferment pentru pacea pe pământ şi reconcilierea tuturor.

Iubiţi fraţi în Cristos, în timp ce reînnoiesc recunoştinţa mea pentru vizita voastră, vă asigur de amintirea mea în rugăciune. Domnul să vă binecuvânteze şi Preasfânta Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, să vă ocrotească pe voi şi pe iubitele voastre Biserici.

Vă mulţumesc foarte mult. Vă invit să ne rugăm împreună rugăciunea Domnului:

Tatăl nostru...

Binecuvântările Domnului să vină peste noi toţi şi să ne păzească. În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu