Nisiporeşti: Ziua Vieţii Consacrate în zona Roman

Peste 80 de persoane consacrate din zona Roman s-au reunit duminică, 1 februarie 2026, în biserica din Nisiporeşti, pentru a sărbători împreună Ziua Mondială a Persoanelor Consacrate (a XXX‑a). Liturghia a fost prezidată de pr. Cristian Blăjuţ, OFMConv., vicar episcopal şi responsabil cu Viaţa Consacrată în Dieceza de Iaşi. Momentul de formare a fost propus de pr. Alexandru Olaru, OFMConv., secretar al Comisiei diecezane pentru viaţa consacrată.

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de când Sfântul Ioan Paul al II-lea, în data de 2 februarie 1996, a dedicat persoanelor consacrate sărbătoarea Prezentării Domnului la templu. De aceea şi noi, anul acesta, am dorit să ne amintim mai mult de teologia vieţii consacrate a pontificatului său, reflectând mai mult prin evidenţierea unor documente importante care ne privesc în mod direct pe noi persoanele consacrate.

Aşadar, noi, cei din zona Roman, am început programul acestei zile, duminică, 1 februarie 2026, în sala de cateheză a bisericii din Nisiporeşti, unde gazdă anul acesta au fost fraţii franciscani conventuali din această parohie, cu o frumoasă conferinţă despre "Viaţa consacrată şi Euharistia", dar şi despre relaţia noastră cu Isus euharisticul care ne hrăneşte speranţa, credinţa şi iubirea, pentru a avea o viaţă spirituală mai intensă. Această temă a fost prezentată şi explicată de către pr. Fernando Manni, din cadrul Congregaţiei "Fiii Iubirii Milostive", de la Târgu Neamţ, care cu experienţa sa de viaţă consacrată ne-a îndeletnicit cu ceea ce este centrul vieţii spirituale a creştinului şi mai ales a persoanei consacrate: Euharistia.

În Constituţia dogmatică Lumen Gentium a Conciliului al II-lea din Vatican găsim celebra descriere: "Euharistia este izvorul şi culmea întregii vieţi creştine" (LG 11), adică, ea este izvorul din care izvorăşte viaţa creştinului, a preotului şi a persoanei consacrate, dar este totodată şi culmea spre care acesta tinde, mai exact, este centrul vieţii Bisericii. În aceeaşi sintonie, şi documentul Vita consecrata ne spune: "Din acest dar, se hrănesc şi trăiesc zilnic atât creştinul, cât şi persoana consacrată. Care tocmai în acest sacrament îşi pun în lumină propria identitate, devenind «un dar al lui Dumnezeu Tatăl pentru Biserica sa, prin Duhul Sfânt»" (VC, Introducere).

Ţinând cont de tema Anului Pastoral 2026, "Euharistia ne hrăneşte speranţa", pr. Fernando ne-a vorbit timp îndelung despre această temă atât de importantă şi de necesară vieţii noastre zilnice, pentru a putea devenii şi de a rămâne cât mai "înflăcăraţi de iubirea lui Cristos".

După acest prim moment, am continuat programul nostru cu rugăciunea Rozariului în biserică, rugăciune atât de plăcută Fericitei Veronica Antal, şi care şi astăzi suntem invitaţi să o practicăm.

Înainte de Sfânta Liturghie de la ora 11.00, ne-am adunat, toţi cei circa 80 de persoane consacrate, la intrarea în această măreaţă şi frumoasă biserică, închinată "Adormirii Maicii Domnului", pentru a porni în procesiune cu lumânările aprinse spre masa de jertfă spre a-i aduce lauda cuvenită Domnului la altarul său.

Această Sfântă Liturghie a fost prezidată de pr. Cristian Blăjuţ, OFMConv., vicar episcopal şi responsabil cu Viaţa Consacrată în Dieceza de Iaşi, şi concelebrată de un frumos număr de preoţi călugări veniţi la sărbătoare.

Pr. Cristian, în omilia sa, făcând referinţă la textul evanghelic al lui Matei, unde Isus proclamă Fericirile, ne-a întrebat dacă şi noi suntem fericiţi de alegerea noastră făcută pentru viaţa consacrată, totodată dându-ne indicaţii preţioase pentru a putea rămâne în dragostea lui Cristos, ca mlădiţe, să rămânem uniţi cu viţa şi astfel să aducem cât mai mult rod în apostolatul nostru.

În ciuda mentalităţii pe care societatea o promovează astăzi, Isus îi proclamă fericiţi în mod special pe cei săraci, pe cei blânzi şi ascultători, pe cei curaţi cu inima, adică pe noi, cei care am profesat voturile de sărăcie, ascultare şi castitate, dar şi pe toţi cei care sunt milostivi sau făcători de pace mai ales pe cei suferinzi, pentru că el avea să devină marele "suferind" şi marele "neînţeles". Astfel, când cei din jur ne fac să suferim, pentru că nu ne înţeleg modul nostru de viaţă, trebuie să rămânem fericiţi, şi astfel mergem pe drumul mântuirii.

La finalul predicii, părintele ne-a mai îndemnat ca, în aceste momente de criză şi nu numai, să fim uniţi şi să formăm o comuniune puternică, asemenea apostolilor care îl urmau pe Isus. Împreună putem deveni o forţă şi astfel putem izbândi când ne va fi greu, pentru că "suferinţa este aceea care mă face să ies din mine şi să merg spre celălalt".

Imediat după predică, toate persoanele consacrate prezente la Sfânta Liturghie: preoţi-călugării şi călugăriţe, terezine sau laici consacraţi sau fecioare consacrate, am reînnoit împreună voturile, proclamând, apoi, rugăciunea credincioşilor dedicată în special acestor categorii de persoane, precum şi timpurilor de astăzi pe care le trăim, pentru cei în criză sau în vârstă şi bolnavi, pentru noi vocaţii la preoţie şi la viaţa consacrată, cerând şi mijlocirea Sfântului Francisc de Assisi, căreia îi celebrăm anul acesta Jubileul de 800 de ani de la moartea sa.

La sfârşitul acestei frumoase şi solemne celebrări, pr. Fabian Blaj, OFMConv, parohul acestei comunităţi, ne-a felicitat pentru alegerea noastră de viaţă, ne-a încurajat să trăim intens şi fără teamă voturile religioase după exemplul Fericitei Veronica Antal, mulţumind-ne totodată pentru că am ales să ne întâlnim şi să ne rugăm împreună cu comunitatea parohială din Nisiporeşti.

După prânz, moment de fraternitate şi comuniune, am încheiat ziua noastră de sărbătoare tot cu Isus, Mirele, dar şi Mântuitorul nostru sufletesc, cu momentul sublim al adoraţiei euharistice, unde fiecare congregaţie şi mai ales fiecare persoană în parte ne-am putut prezenta în faţa lui Isus euharisticul pentru a-i vorbi despre noi şi comunitatea noastră, împreună cu tot ceea ce suntem şi facem, prezentându-i toată viaţa noastră care este de la el şi oferită în mâinile lui, aşa cum am şi cântat la încheiere: "În mâinile lui am pus viaţa mea, el singur este stânca mea!".

Pr. Cristian Blăjuţ a încheiat această zi frumoasă şi plină de har, închinată celei de-a XXX-a ZMVC, transmiţându-ne salutul PS Iosif Păuleţ, episcopul nostru de Iaşi, dar şi al celorlalţi episcopi, încurajându-ne să rămânem uniţi cu Isus dar şi între noi, fiind lumină pentru luminarea societăţii de astăzi aşa cum ne-a dovedit-o Isus. De asemeni, ne-a transmis şi mesajul PS Ioan Bot, episcop de Lugoj, preşedintele Comisiei pentru Cler şi Viaţa Consacrată a Conferinţei Episcopilor din România, responsabil al Oficiului pentru Viaţa Consacrată la nivel naţional.

Pentru toate persoanele consacrate care ne citesc aceste rânduri, doresc să închei şi eu cu îndemnul şi cuvintele Sfântului Ioan Paul al II-lea, de la omilia din 2 februarie 20221, de la cea de-a V-a Zi Mondială a Vieţii COnsacrate: "Întâlniţi-l şi contemplaţi-l în mod cu totul special în Euharistie, celebrată şi adorată zilnic, ca izvor şi culme a existenţei voastre apostolice". Amin.

Pr. Alexandru Olaru, OFMConv.,
secretar al Comisiei diecezane pentru viaţa consacrată

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 1 februarie: Nisiporeşti: Ziua Persoanelor Consacrate în zona Roman