© Vatican Media

"Santa Maria Maggiore", s-a închis Poarta Sfântă. Cardinal Makrickas: inima lui Dumnezeu rămâne deschisă

În după-amiaza de Crăciun, în bazilica liberiană, a avut loc ritul închiderii Porţii Sfinte. Cardinalul arhipăstor: deschidere către ascultarea Cuvântului, către primirea celorlalţi, către iertare. Speranţa este lumină care trebuie tradusă în rugăciune şi grijă faţă de săraci, pentru a fi o Biserică "având Evanghelia în mâini şi fratele în inimă".

Dangătul lui Sperduta, clopotul antic care evocă sensul pelerinajului, însoţeşte închiderea Porţii Sfinte a Bazilicii papale "Santa Maria Maggiore". La amurgul zilei de 25 decembrie, solemnitatea Naşterii Domnului, într-o Romă scăldată de o ploaie continuă, mulţi pelerini participă la vechiul rit din interiorul sanctuarului marian, prezidat de cardinalul arhipăstor Rolandas Makrickas. "Închizând această Poartă Sfântă, credem că inima Celui Înviat, izvor inepuizabil de viaţă nouă, rămâne mereu deschisă pentru cei care speră în el", afirmă el.

Un rit antic şi solemn

Apoi, în tăcere, cardinalul urcă treptele care duc la Poartă. Şi tot în tăcere, îngenunchează în prag, oprindu-se în rugăciune. În cele din urmă, se ridică şi închide uşile. A trecut aproape un an de la deschiderea lor, care a avut loc pe 1 ianuarie 2025. Decizia de a le închide pe 25 decembrie nu este o coincidenţă: în "Santa Maria Maggiore", sunt păstrate relicvele Sfântului Leagăn unde a fost pus Pruncul Isus nou-născut.

A deveni porţi deschise pentru ceilalţi

"Ceea ce se închis nu este harul divin, ci un timp special al Bisericii, iar ceea ce rămâne deschis pentru totdeauna este inima lui Dumnezeu milostiv", subliniază cardinalul Makrickas în timpul Liturghiei care urmează după rit, animat de Corul Liberian, care chiar în acest An Jubiliar celebrează a 480-a aniversare a înfiinţării sale oficiale. "Astăzi am văzut Poarta Sfântă închizându-se - a mai subliniat cardinalul - dar poarta care contează cu adevărat rămâne poarta inimii noastre: se deschide atunci când ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, se dilată atunci când îl primeşte pe fratele, se întăreşte atunci când iartă şi cere iertare". De aici, invitaţia de a ne aminti că "trecerea prin Poarta Sfântă a fost un dar, iar a deveni, de astăzi, porţi deschise pentru ceilalţi este misiunea noastră pentru viitor". Un gest simplu şi solemn devine, aşadar, "amintire recunoscătoare şi misiune curajoasă".

Un Jubileu, doi papi

În omilia sa, arhipăstorul a subliniat particularitatea Jubileului Speranţei care este pe cale să se încheie: un An Sfânt început de Papa Francisc şi continuat de Papa Leon. Un precedent similar există numai în Anul Sfânt 1700, deschis de Inocenţiu al XII-lea şi încheiat de Clement al XI-lea. Dar astăzi, ca şi atunci, a fost vorba de "o transmitere a ştafetei şi a conducerii care ne oferă imaginea vieţii Bisericii care nu se întrerupe niciodată". Pentru că "Domnul nu abandonează niciodată Biserica sa".

Pacea este posibilă

Jubileul Speranţei, continuă cardinalul, a fost "un timp în care Biserica a vestit, încă o dată întregii lumi, că Dumnezeu nu este departe, că pacea este posibilă, că milostivirea este mai puternică decât păcatul". Şi urmând paşii pontifilor Bergoglio şi Prevost, Makrickas aminteşte că speranţa nu este iluzie, nici evadare, nici optimism naiv, ci mai degrabă "forţă concretă care deschide noi căi", "decizie sub semnul iubirii", "participare la viaţa Cuvântului întrupat, lumină pe care nicio noapte nu o poate stinge".

Speranţa se naşte din primire

Anul Jubiliar, prin urmare, nu este "un eveniment de arhivat la încheierea sa, ci o invitaţie de a rămâne în ascultarea Fiului, pentru că fără ascultarea Cuvântului, speranţa se stinge". Exemplul de urmat, adaugă cardinalul arhipăstor, este cel al Mariei, cea care "i-a învăţat pe toţi că speranţa se naşte din primire: primirea lui Dumnezeu în viaţă, primirea celorlalţi, primirea viitorului fără frică". Numai aşa, adică lăsându-l pe Dumnezeu să intre în inimă, putem deschide adevărata Poartă Sfântă, "cea a milostivirii, a reconcilierii, a fraternităţii".

Traducerea Anului Sfânt în acţiuni concrete

În cele din urmă, din bazilica ce adăposteşte icoana mariană a Salus Populi Romani, precum şi rămăşiţele pământeşti ale Papei Francisc şi ale altor câţiva pontifi, cardinalul Makrickas îi invită pe credincioşi să traducă momentele puternice ale Jubileului în rugăciune reînnoită, atenţie concretă faţă de săraci, reconciliere în familii, angajare creativă în muncă, prezenţă milostivă în comunitate. Numai aşa, de fapt, putem avea curajul de a fi "o Biserică având Evanghelia în mâini şi fratele în inimă".

Rugăciune pentru săraci

În timpul rugăciunii credincioşilor, se înalţă intenţii speciale pentru Biserică, pentru ca ea să fie mereu fidelă misiunii sale de a proclama vestea bună; pentru pelerinii care au trecut prin Poarta Sfântă, pentru ca, reînnoiţi în speranţă, să mărturisească iubirea Domnului; pentru cei care caută adevărul, pentru ca ei să găsească în Dumnezeu lumină, Cuvânt şi forţă care înving întunericul, îndoiala şi oboseala. Apoi se oferă rugăciuni pentru adunare şi pentru voinţa sa de "o atenţie reînnoită faţă de necesităţile săracilor". Liturghia se încheie pe notele tradiţionalului colind de Crăciun Astro del ciel [Noapte de vis] şi cu binecuvântarea solemnă împărţită de cardinalul arhipăstor.

Fecioara Maria, Salus Populi Romani

Realizată de sculptorul Luigi Enzo Mattei şi inaugurată de Sfântul Ioan Paul al II-lea pe 8 decembrie 2001, Poarta Sfântă a bazilicii liberiene a fost deschisă pentru prima dată de Papa Francisc pe 1 ianuarie 2016, cu ocazia Jubileului Extraordinar al Milostivirii. Inspirată de imaginea bărbatului de pe Giulgiul din Torino, aceasta îl înfăţişează pe Cristos arătându-se Fecioarei Maria, Salus Populi Romani. În stânga sus, Buna Vestire către Maria, iar în dreapta, Rusaliile. În stânga jos, Conciliul din Efes, care a declarat-o pe Maria Născătoare de Dumnezeu, iar în dreapta, Conciliul al II-lea din Vatican II, care a proclamat-o Maica Bisericii.

Închiderea celorlalte Porţi Sfinte

Poarta Sfântă a bazilicii liberiene a fost prima dintre bazilicile papale care a fost închisă. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 27 decembrie, va fi rândul Bazilicii "Sfântul Ioan din Lateran", în timp ce a doua zi, duminică, 28 decembrie, de sărbătoarea Sfintei Familii, va fi rândul Bazilicii "Sfântul Paul din afara Zidurilor". Riturile vor fi prezidate de arhipăstorii respectivi, cardinalii Baldassare Reina şi James Michael Harvey. Leon al XIV-lea va închide Poarta Sfântă a bazilicii vaticane pe 6 ianuarie, în solemnitatea Epifaniei Domnului.

Isabella Piro

(După Vatican News, 25 decembrie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu