© Vatican Media

Prezentat la Urbaniana documentul "Isus Cristos, Fiu al lui Dumnezeu, Mântuitor. A 1700-a aniversare a Conciliului Ecumenic din Niceea"

Lumină pe drumul de înţelegere a credinţei

"Niceea a fost un conciliu ecumenic şi în sensul originar al termenului, la care trebuiau să participe episcopi care provin din toate părţile lumii. Alegerea oraşului avea un sens geografic, adică de acces facil. Niceea devine, aşadar, o chemare la comuniunea internă, pentru ca unitatea în esenţial să ne aducă bucurie şi să ne întărească." Cardinalul Víctor Manuel Fernández, prefect al Dicasterului pentru Doctrina Credinţei şi preşedinte al Comisiei Teologice Internaţionale, în intervenţia sa rostită la deschiderea zilei de studiu pentru prezentarea documentului "Isus Cristos, Fiu al lui Dumnezeu, Mântuitor. A 1700-a aniversare a Conciliului Ecumenic din Niceea" care s-a desfăşurat marţi, 20 mai 2025, la Universitatea Pontificală Urbaniana, a voit să facă referinţă în acest mod la oraşul din Asia Mică ce tocmai începând din 20 mai 325 a găzduit primul conciliu ecumenic din istorie.

Cu privire la document - redactat după mai mulţi ani de muncă de Comisia Teologică Internaţională nu numai pentru a celebra cea de-a 1700-a aniversare a acelui eveniment extraordinar, ci şi pentru a evidenţia resursele pe care Crezul, născut chiar în acest context, le-a mărturisit, le-a ocrotit şi le-a relansat de atunci şi până astăzi - s-au confruntat mai mulţi experţi şi teologi de factură internaţională: de la Monseniorul Piero Coda, secretar general al Comisiei Teologice Internaţionale, până la episcopul auxiliar al Arhidiecezei de São Sebastião do Rio de Janeiro, Monseniorul Antônio Luiz Catelan Ferreira; de la părintele Philippe Vallin, doctor în teologie în Franţa, până la Monseniorul Mario Ángel Flores Ramos, preot şi teolog mexican; de la profesoara austriacă de teologie Marianne Schlosser, până la Monseniorul Etienne Emmanuel Vetö, episcop auxiliar al arhidiecezei franceze de Reims; de la teologul german părintele Karl-Heinz Menke până la cel libanez, părintele Gaby Alfred Hachem.

Preluând unele comentarii pe care Papa Francisc le-a făcut cardinalului Fernández cu privire la document, prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinţei a amintit că primul motiv care l-a determinat pe pontif să "dorească să întreprindă o călătorie la Niceea pentru celebrarea aniversară este că Niceea reprezintă un moment ecumenic puternic, un semn de unitate pentru creştinii din cele mai diferite confesiuni, un patrimoniu împărtăşit, care este prezent în fiecare duminică atunci când se rosteşte mărturisirea de credinţă care îi uneşte pe toţi creştinii. Ştim că şi Papa Leon al XIV-lea ţine foarte mult la acest semn de comuniune şi a confirmat călătoria papală la Niceea".

Cardinalul a ţinut să scoată în evidenţă că anul acesta, pe lângă aniversarea de la Niceea, celebrăm şi a treizecia aniversare a primei enciclice ecumenice intitulate Ut unum sint: "Şi revenind la acest punct, Papa Francisc spunea că, deşi nu putem spune că împreună cu toţi creştinii formăm aceeaşi Biserică, şi din respect faţă de ei, în orice caz ne putem redescoperi ca singura «Comunitate a discipolilor lui Cristos». În conştiinţa de sine a Bisericii Catolice există convingerea de a fi Biserica originară întemeiată de Cristos, care subzistă în ea. Însă această convingere nu exclude faptul că, dintr-un alt punct de vedere, putem vorbi despre singura "Comunitate a discipolilor lui Cristos" pe care o formăm împreună cu toţi cei care îl primesc şi îl iubesc ca om adevărat şi ca Fiul homoousios cu Tatăl.

A comemora Conciliul din Niceea într-un context complex în care policrizele pun la grea încercare întreaga lume, care adesea pare să urmeze drumuri fără întoarcere, reprezintă un har şi un apel pentru Biserică, a explicat Monseniorul Piero Coda, secretar general al Comisiei Teologice Internaţionale, în timpul discursului său: "Este pe deplin acreditat, treptat ce ne concentrăm atenţia asupra lui pentru a-i examina semnificaţia şi însemnătatea, ca acel kairós al unei chemări: de a mărturisi şi de a preţui cu fidelitate creativă, cu viziune profetică, cu incisivitate istorică, la toate nivelurile - începând de la "gândirea" realităţii pentru a-i asuma păstrarea -, a acelei Lumini care la Niceea a aprins «preasfântul ochi al lui oikumene», aşa cum a scris Sfântul Grigore Teologul în celebrarea Conciliului din Niceea înainte şi în controversata receptare a Simbolului său, apoi."

Şi documentul care a fost redactat Comisia Teologică Internaţională oferă o contribuţie convinsă tocmai în această direcţie, a adăugat el, evidenţiind că textul propune "să se pornească de la competenţa sa specifică şi evidenţiind «resursele» sale extraordinare şi de neratat concentrate în Simbolul niceno-constantinopolitan, o direcţie precisă pentru numeroasele solicitări adresate teologiei din diferite părţi în raport cu ceea ce trăieşte omenirea astăzi. Acestea sunt solicitări care, în ultimă instanţă, pot fi văzute ca fiind rezumate în «dorinţa» pe care Papa Francisc a destăinuit-o participanţilor la Congresul Internaţional despre Viitorul Teologiei, pe 9 decembrie anul trecut, la iniţiativa Dicasterului pentru Cultură şi Educaţie: şi anume, ca teologia să ajute la regândirea gândirii".

Lucrările din intensa zi de studiu, care a început dimineaţa cu un scurt salut din partea profesorului Vincenzo Bonomo, rectorul magnific al Universităţii Pontificale Urbaniana, s-au desfăşurat printre diferite conferinţe despre teme care au generat reflecţie profundă, cum ar fi cele despre aprofundarea scrisorilor trimise de Eusebiu din Nicomedia către Arius cu privire la chestiuni de sinodalitate în contextul Conciliului din Niceea, despre actualitatea teologiei lui Origene prezentă în cristologia de la Niceea şi despre protejarea autorevelării kenotice a Dumnezeului lui Isus Cristos în protejarea credinţei celor mici, ca să numim doar câteva.

Aşa cum însăşi Comisia Teologică Internaţională a avut recent ocazia să reitereze, documentul prezentat în această zi de studiu "cu siguranţă nu vrea să fie un simplu text de teologie academică, ci se propune ca o sinteză preţioasă şi oportună, care poate însoţi în mod util aprofundarea credinţei şi a mărturiei sale în viaţa comunităţii creştine".

Federico Piana

(După L'Osservatore Romano, 20 mai 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu