© Vatican Media

Numele pontifului, "act de naştere" al noului papă

După alegerea pe tronul lui Petru, înlocuirea numelui de botez cu cel pontifical a devenit, de-a lungul secolelor, un obicei milenar puternic înrădăcinat în istoria Bisericii, legat de originile creştinismului: Isus a fost cel care a schimbat numele apostolului Simon în Petru, primul pontif.

"Dacă nu voi merge eu, cu siguranţă va merge Ioan al XXIV-lea." Cu aceste cuvinte Papa Francisc a răspuns la 4 septembrie 2023, în conferinţa de presă în timpul zborului de întoarcere din Mongolia, la o întrebare a unui jurnalist despre posibilitatea unei călătorii apostolice în Vietnam. Va fi chiar Ioan numele ales de următorul pontif? Cuvintele lui Francisc vor putea fi confirmate probabil de iminenta pagină din istoria Bisericii care urmează să se deschidă cu conclavul, dar nu este posibil de stabilit asta înainte de alegere: este vorba de o decizie personală care va fi luată de noul succesor al lui Petru.

"Cum vrei să fii numit?"

Alegerea papei are în conclav calea sa maestră. Două întrebări, după o votare validă, precedă îmbrăcarea noului episcop de Roma pentru prima dată cu veşmintele papale: Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem? (Accepţi alegerea ta canonică drept suveran pontif?) Quo nomine vis vocari? (Cum vrei să fii numit?). Dacă alegerea va fi acceptată, mulţimea de credincioşi va asculta apoi pe protodiacon rostind aceste cuvinte în latină care vor răsuna în toată lumea: "Nuntio vobis gaudium magnum: habemus papam! Eminentissimum et reverendissimum dominum ..., qui sibi imposuit nomen ...". "Vă anunţ o mare bucurie: avem papă! Pe eminentul şi reverendisimul domn... care şi-a dat numele...". Aceste cuvinte de obicei sunt rostite de la loja centrală a Bazilicii "Sfântul Petru". Numele noului papă rămâne primul cuvânt sculptat în mintea nu numai a creştinilor.

Un nume nou

În formula anunţului, cunoscut cu expresia "Habemus papam", rostirea cuvântului nomen - unul dintre elementele esenţiale care disting identitatea unei persoane - este un moment crucial, care precedă o "naştere", alegerea unei noi identităţi. Este clipa în care mulţimea, chemată în Piaţa "Sfântul Petru" de fumul alb, urmează să cunoască numele ales de noul papă. Numele pontifical este rostit, în mod tradiţional, într-unul din cele două cazuri ale gramaticii latine, genitiv sau acuzativ, dar în trecut şi la nominativ, şi este urmat eventual de un adjectiv numeral ordinal. Dacă, de exemplu, noul apă va alege să se numească Franciscus ca predecesorul său, în acest caz numele celui de-al 267-lea pontif va fi cel de Papa Francisc al II-lea.

Numele cele mai folosite şi cele nealese vreodată

Tradiţia de a schimba numele după alegerea la scaunul pontifical a devenit o cutumă în cursul secolelor. Se leagă de originile istoriei Bisericii. Cel de Petru este numele primului papă. "Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea", a spus Isus unuia dintre apostolii săi care, în realitate, se numea Simon. Numele de botez este înlocuit cu cel pontifical, ca şi cum ar evidenţia "o a doua naştere" la care episcopul de Roma este chemat după alegere. Între numele cele mai folosite de pontifi după alegere sunt cele de Pius, Grigore, Ioan, Benedict, Inocenţiu, Leon şi Clement. În lista numelor pontifilor lipsesc, între altele, cele de Iosif, Iacob, Andrei şi Luca. Niciun pontif, până acum, nu a ales să se numească Petru ca primul pontif.

Numele de sfinţi şi de apostoli

Numele pontifical se leagă în multe cazuri de cele de sfinţi, de apostoli. Paul al VI-lea, de exemplu, a motivat această alegere cu următoarele cuvinte: "Paul - a spus Papa Montini în timpul omiliei din 30 iunie 1963 - este apostolul care în mod suprem l-a iubit pe Cristos, care în măsură supremă a dorit şi s-a străduit să ducă evanghelia lui Cristos la toate neamurile, care din iubire faţă de Cristos şi-a oferit viaţa." Pontificatul este un lanţ, o succesiune de nume. "Am voit să mă numesc Benedict al XVI-lea - a spus Papa Joseph Ratzinger la audienţa generală din 27 aprilie 2005 - pentru a mă lega în mod ideal cu veneratul Pontif Benedict al XV-lea, care a condus Biserica într-o perioadă zbuciumată din cauza primului conflict mondial... În afară de asta, numele Benedict evocă figura extraordinară a marelui «Patriarh al monahismului occidental», Sfântul Benedict de Norcia." Papa Bergoglio a ales un nume nefolosit vreodată de unul dintre predecesorii săi. În audienţa cu reprezentanţii din mass-media, la 16 martie 2013, Papa Francisc a explicat propria alegere cu aceste cuvinte: "A venit numele, în inima mea: Francisc de Assisi. Este pentru mine omul sărăciei, omul păcii, omul care iubeşte şi păzeşte creaţia."

Motivaţii afective

Alegerea numelui se leagă şi de motivaţii afective. "Vocabor loannes. Nomen Nobis dulce, quia nomen patris Nostri... Mă voi numi Ioan. Acest nume - a explicat Ioan al XXIII-lea în discursul din 28 octombrie 1958 cu care a acceptat mandatul petrin - ne este dulce, pentru că este numele tatălui nostru, ne este suav, pentru că este patronul parohiei umile în care am primit botezul: este nume solemn al nenumăratelor catedrale, răspândite în toată lumea şi în primul rând al preasfintei Bazilici Laterane."

Numele dublu

De nume se leagă şi alegeri inedite: în istoria bimilenară a Bisericii a fost Papa Ioan Paul I care a ales, pentru prima dată, un nume dublu. "Eu nu am nici sapientia cordis a Papei Ioan, nici pregătirea şi cultura Papei Paul - a afirmat la Angelus din 27 august 1978 - însă sunt în locul lor, unde încerc să slujesc Biserica." Unii pontifi au ales numele predecesorului lor. De exemplu, Ioan Paul al II-lea l-a moştenit pe cel al Papei Luciani. "Noul papă - a explicat Papa Wojtyła la audienţa generală din 22 august 1979 - a ales două nume: Ioan-Paul. Îmi amintesc bine acel moment, când în Capela Sixtină el a exprimat voinţa sa: Vreau să port numele de Ioan şi de Paul. Această decizie avea o elocvenţă convingătoare a sa. Personal mi s-a părut o decizie carismatică."

Numele celui de-al 267-lea papă

În aceste zile care precedă începerea conclavului se pot doar formula ipoteze cu privire la numele celui de-al 267-lea pontif din istoria Bisericii. Se poate presupune că va fi cel al unui predecesor al său, probabil cel al unui sfânt. Va putea să fie un nume deja folosit de multe ori în istoria bimilenară a Bisericii. Va putea fi şi un nume neales vreodată până astăzi. Cu siguranţă cel pe care-l va alege noul episcop de Roma va fi numele noului vicar al lui Cristos care se va insera într-o succesiune de nume, de învăţături, de slujiri. Pontiful, aşa cum se aminteşte în constituţia dogmatică despre Biserică Lumen gentium, este "principiu perpetuu şi vizibil şi fundament al unităţii fie a episcopilor, fie a mulţimii credincioşilor". Şi prin numele papei se citeşte şi se observă universalitatea Bisericii, răspândită pe tot Pământul şi unită cu succesorul lui Petru. Numele noului pontif, unit cu magisteriul său, va fi o busolă care va conduce drumul poporului lui Dumnezeu în această perioadă complexă a istoriei.

Amedeo Lomonaco

(După Vatican News, 5 mai 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu