Anul pastoral
2024‑2025

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

Călătoria apostolică a Sfântului Părinte Francisc
în Indonezia, Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Singapore

(2-13 septembrie 2024)

Întâlnire cu tinerii

("Centro de Convenções", Dili, 11 septembrie 2024)

Dadeer di'ak! (Bună ziua!)

© Vatican Media
Înainte de toate pun o întrebare, să vedem cine știe să răspundă: ce fac tinerii? Ce fac tinerii? Tu [indică o tânără].

[Tânăra] "Îl vestesc pe Cristos".

Foarte bine. Ce altceva fac tinerii? Ce altceva?

[Un alt tânăr] "Proclamă Cuvântul lui Dumnezeu".

Foarte bine. Ce altceva fac tinerii?

[Un alt tânăr] "Se iubesc unii pe alții".

A iubi, iar tinerii au o mare capacitate de a iubi. Ce altceva fac tinerii?

[Un al tânăr] "Trebuie să cultivăm pacea în țara noastră".

Asta să nu uitați niciodată! Foarte bine, foarte bine. Dar există un lucru pe care tinerii îl fac mereu, tinerii de diferite naționalități, tinerii de diferite religii. Știți ce fac tinerii mereu? Tinerii fac gălăgie, tinerii fac hărmălaie. Sunteți de acord? Sunteți de acord despre asta? [răspund: "Da!"]

Vă mulțumesc pentru saluturi, mărturii și întrebări. Vă mulțumesc pentru dansuri. Pentru că știți că a dansa înseamnă a exprima un sentiment cu tot corpul. Cunoașteți vreun tânăr care nu știe să danseze? Viața vine cu dansul. Și voi sunteți o țară cu oameni tineri.

Există un lucru pe care-l spuneam în această dimineață unui episcop: nu voi uita niciodată zâmbetele voastre. Nu încetați să zâmbiți! Și voi tinerii sunteți majoritatea populației din această țară, iar prezența voastră umple de viață această țară, o umple de speranță și o umple de viitor. Nu pierdeți entuziasmul credinței! Imaginați-vă un tânăr fără credință, cu o față tristă. Dar voi știți ce-l descurajează pe un tânăr? Viciile. Fiți atenți. pentru că vin aceia care se definesc vânzători de fericire. Și îți vând droguri, îți vând atâtea lucruri care îți dau fericire pentru jumătate de oră și gata. Știți asta mai bine decât mine, este adevărat? Voi cunoașteți această situație mai bine decât mine. O cunoașteți sau nu?... Nu "aud"... ["Da"] Bine, foarte bine, mulțumesc.

Vă urez să mergeți înainte cu bucuria tinereții. Dar nu uitați un lucru: voi sunteți moștenitorii celor care v-au precedat în întemeierea acestei națiuni. Prin urmare, nu pierdeți amintirea! Amintirea celor care v-au precedat și cu atâta sacrificiu au construit această națiune.

Și există două lucruri care mi-au atins inima în timp ce mergeam pe străzi. Cu adevărat mi-au atins inima. Tineretul din această țară și zâmbetul. Sunteți un popor care știe să zâmbească! Să continuați așa! Nu uitați asta.

Un tânăr trebuie să viseze. "Și cum se face, părinte, pentru a visa?". Se bea alcool? ["Nu!"] Nu! Dacă faci asta, vei avea coșmaruri! Vă invit să visați, să visați lucruri mari. Un tânăr care nu visează este un pensionar al vieții. Și vreunul dintre acești tineri, dintre voi, este un pensionar? ["Nu!"] Tinerii trebuie să facă hărmălaie, pentru a arăta viața pe care o au. Dar un tânăr este în mijlocul drumului vieții, este la jumătate, în mijlocul drumului vieții. Printre tineri și cei mari. Și știți care este una din cele mai frumoase bogății ale unei societăți? Știți? Bătrânii, bunicii! Voi tinerii, și celălalt vârf sunt bătrânii. Dar bunicii, bătrânii sunt cei care dau tinerilor înțelepciunea. Voi îi respectați pe bătrâni? ["Da!"] Bătrânii ne preced mereu pe noi tinerii în istorie, nu este adevărat? Bătrânii sunt o comoară: cele două comori ale unui popor sunt copiii și bătrânii. Ați înțeles? Să vedem, repetați asta voi. Care sunt cele două comori mai mari ale unui popor? ["Copiii și bătrânii!"] Copiii și bătrânii. Iată pentru ce o societate care are atâția copii ca a voastră trebuie să se îngrijească de ei. Și una care are atâția bătrâni care sunt amintirea trebuie să-i respecte și se îngrijească de ei.

Vă relatez o istorie. Era o familie, tata, mama, copiii și bunicul foarte bătrân mâncau împreună. Și bunicul, sărmanul foarte bătrân, când mânca se murdărea și răsturna mâncarea. Atunci tatăl a decis să pună o masă în bucătărie, în așa fel încât bunicul să mănânce acolo singur. Și a explicat familiei că astfel, dat fiind că bunicul nu era acolo, ar fi putut să invite oameni fără să fie rușinați din cauza bunicului. Gândiți-vă la asta. Trec câteva zile și tatăl ajunge și îl găsește pe copilul de cinci ani care se joacă folosind niște lemne. Tatăl îl întreabă: "Ce faci cu lemnul acela?" - "Fac o masă" - "De ce?" - "Pentru tine, când vei fi bătrân și va trebui să mănânci singur".

Cele două comori mai mari ale unei societăți sunt copiii și bunicii. Împreună: care sunt cele două comori mai mari ale societății" ["Copiii și bunicii"] Îngrijiți-vă de copii și de bunici, de acord? Și acum să-i aplaudăm tare pe bunicii noștri!

Voi, în această țară așa de zâmbitoare, aveți o istorie minunată, de eroism, de credință, de martiriu și, mai ales, de iertare și de reconciliere. Vă pun o întrebare: cine este persoana, în toată istoria, care a fost capabilă să ierte și să vrea să reconcilieze? Gândiți-vă bine, cine este această persoană? Cine este? ["Isus!"] Isus! Isus, fratele nostru, care ne iubește pe noi toți, corect? Și această reconciliere mă face să vă recomand vouă tinerilor trei lucruri: libertate, angajare, fraternitate.

În limba tetum există o zicală: "ukum rasik-an", adică a fi în măsură să ne conducem pe noi înșine. Un tânăr care nu este în măsură, o tânără, un tânăr care nu este în măsură să se conducă, unul care nu este în măsură să trăiască "ukum rasik-an", ce este? Ce spuneți? Unul care depinde de ceilalți. foarte bine. Și un bărbat, o femeie, un tânăr, un copil care nu se conduce pe sine însuși este sclav, este dependent, nu este liber. Și sclavul cui poate să fie un tânăr? Să vedem, vreunul să răspundă... Sclavul cui? Al păcatului, al telefonului celular - după aceea vă povestesc ceva despre telefonul celular -, un alt lucru... Cui poate fi sclav? A fi sclav al propriei dorințe, a se crede atotputernic. Cu altcuiva poate fi sclav un tânăr? [cineva răspunde] Desigur, al aroganței: un tânăr mereu așa este un tânăr arogant. În schimb, un tânăr angajat, un tânăr care lucrează, cum este? Spuneți-mi, cum este un tânăr care lucrează? [cineva răspunde] Bine: unul care iubește simplitatea. Și apoi? Care are responsabilitate. Un tânăr care iubește compania fraților, a surorilor, care are responsabilitate, este un tânăr care iubește țara sa. Acest lucru este foarte important.

Și există un alt lucru [au spus] Rogéria, Cecilia și Efranio referindu-se la importanța de a ne îngriji de casa comună și de a cultiva unitatea familiei. Un tânăr trebuie să înțeleagă că a fi liber nu înseamnă a face ceea ce se vrea, ci că un tânăr este responsabil. Și una din responsabilități este de a învăța să se aibă grijă de casa comună. Și pentru aceasta tânărul trebuie să se angajeze. Un proverb oriental spune: timpurile dificile creează oameni puternici. Priviți-i pe părinții voștri, pe bunicii voștri, care au trebuit să înfrunte timpuri dificile pentru a da țării libertatea. Iată pentru ce trebuie să învățați să gestionați momentele dificile.

Un ultimul lucru înainte de a pleca. Este o valoare pe care trebuie s-o învățați: fraternitatea. A fi frați, a nu fi dușmani. Bătrânii voștri, părinții și bunicii voștri, eventual cu idei diferite, dar erau frați. Și este bine ca tinerii să aibă idei diferite? ["Da!"] Și asta pentru ce? Pentru a se certa cu ceilalți? Sau pentru a ne respecta? [răspund] Eu cred că tu gândești asta: dacă eu sunt de această religie și tu ești de această altă religie, ne vom ciocni. Nu este așa, trebuie să ne respectăm. Să repetăm acest cuvânt: să ne respectăm.

Și o întrebare: ura este o atitudine bună? ["Nu!"] Iubirea și slujirea, aceasta este atitudinea corectă. Acum să repetăm toți împreună: ură nu, iubire și slujire da [repetă] Încă o dată, nu am auzit bine [repetă] Și dacă un tânăr, o tânără, se ceartă cu altul, ce trebuie să facă?... Nu aud, ce au spus? Să repetăm asta împreună: iubire și reconciliere!... [repetă] Iubire și reconciliere.

Există un lucru care nu știu dacă se întâmplă în această țară, dar în alte țări da: intimidarea. Există intimidare aici? Intimidarea este o atitudine care profită de cel mai slab. Pentru că este urât, pentru că este gras, pentru că merge rău... Dar este mereu o atitudine urâtă pentru că folosește slăbiciunea celorlalți. Dar aici, în Timorul de Est, există intimidare? Vă rog, de acum înainte fără intimidare!

Dragi tineri, fiți moștenitori ai istoriei atât de frumoase care v-a precedat! Fiți moștenitori ai istoriei așa de frumoase care v-a precedat. Și duceți-o înainte. Să aveți curaj, să aveți curaj pentru a duce înainte lucrurile. Și dacă vă certați, reconciliați-vă. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți pentru patrie, pentru poporul lui Dumnezeu. Și să ne amintim ceea ce ne-a spus Ilham, care a vorbit un pic mai înainte: că trebuie să ne iubim dincolo de toate diferențele etnice sau religioase. Ați înțeles asta? ["Da!"] Reconciliere, conviețuire cu toate diferențele. Este important. Suntem de acord? ["Da!"].

Și înainte de a termina trebuie să vă dau un sfat: faceți gălăgie, faceți hărmălaie! Al doilea sfat al meu: respectați-i și ascultați-i pe bătrâni, de acord? Primul sfat, care era? [răspund] Bine. Și al doilea sfat? [răspund].

Dumnezeu să vă binecuvânteze mult. Mulțumesc pentru această prezență! Mulțumesc pentru cântare și dans, foarte frumos. Și cum era? Scuzați, eu uit. Care erau cele două sfaturi? Primul? Al doilea? Faceți gălăgie, faceți hărmălaie și respectați-i pe bătrâni. Dumnezeu să vă păstreze această bucurie. Dumnezeu să vă păzească mereu!

La sfârșit, după saluturi, a adăugat:

Mulțumesc pentru bucuria voastră, mulțumesc pentru zâmbetul vostru!

Și v-am dat două sfaturi, primul, care era? [răspund] Hărmălaie. Și al doilea? [răspund] Tinerii trebuie să facă hărmălaie și tinerii trebuie să-i respecte pe bătrâni, de acord? Toți împreună, primul: hărmălaie. Al doilea: respect față de bătrâni.

Mulțumesc pentru prezența voastră. Las această țară care este un zâmbet cu fețele voastre și cu speranțele voastre. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu




Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat