© Vatican Media

Beatificat la Cracovia de cardinalul Semeraro preotul martir Michał Rapacz

Un semn de mângâiere într-un timp rănit de război

de Isabella Piro

"Un semn de mângâiere din partea lui Dumnezeu, într-un timp încă rănit de violenţă şi de război în multe ţări din lume şi chiar nu departe de aici": aşa a definit cardinalul Marcello Semeraro, prefect al Dicasterului Cauzelor Sfinţilor, beatificarea preotului Michał Rapacz, prezidată de el reprezentându-l pe Papa Francisc, în această dimineaţă, sâmbătă, 15 iunie 2024, la Cracovia, în Polonia.

Preot diecezan martir, a fost ucis din ură faţă de credinţă în timpul regimului comunist la 12 mai 1946 la Płoki, unde era paroh: un grup de oameni înarmaţi au intrat noaptea în casa parohială, l-au sechestrat şi l-au ucis într-o pădure din apropiere. Avea numai 42 de ani.

Drept cadru pentru celebrare a fost sanctuarul din Lagiewniki, dedicat Milostivirii Divine: consacrat de Sfântul Ioan Paul al II-lea la 17 august 2002, locul de cult cu formă elipsoidală modernă păstrează rămăşiţele pământeşti ale Sfintei Faustina Kowalska, apostolă a acestei devoţiuni de care era foarte legat Papa Wojtyła. De aici, a spus cardinalul Semeraro, se iradiază un mesaj de "speranţă şi mângâiere asupra întregii naţiuni poloneze şi asupra întregii lumi".

Oprindu-se asupra semnificaţiei Euharistiei ca "sacrament al milostivirii", cardinalul a amintit, pe urma Papei Francisc, că ea "nu este un premiu pentru cei buni, ci este forţa pentru cei slabi" şi "păcătoşi. Este iertarea, viaticul care ajută să plecăm, să mergem". În această optică, a continuat el, "hrăniţi cu Pâinea euharistică, putem rosti şi noi da-ul nostru, care este angajarea de a face şi de a trăi alegeri radicale, curajoase, chiar incomode. Da-ul spune unui mod diferit de a răspunde la rău cu binele, devenind constructori de pace şi îmbrăţişând idealurile acelei măsuri înalte a vieţii creştine pe care ne-o arată sfinţii, cu mărturia lor", punându-se "cu generozitate în slujba celor din urmă": săraci, marginalizaţi, cei mai mici şi lipsiţi de apărare.

Un model de urmat, a adăugat prefectul Dicasterului Cauzelor Sfinţilor, este tocmai părintele Rapacz, pentru care "Euharistia a fost fundament al vieţii sale de om al lui Dumnezeu. Răspândirea iubirii faţă de Cristos prezent în Pâinea consacrată - a afirmat cardinalul - era singurul antidot eficace la ateism, la materialism şi la acele viziuni despre lume care ameninţă demnitatea omului". Şi "din dăruirea lui Isus pe altar" parohul "a scos iubirea cea mai mare, care nu rămâne paralizat în faţa urii, violenţei şi a tot ceea ce provoacă frică".

Păstor de suflete înrădăcinat în caritate, a mai amintit Semeraro, părintele Michał a menţinut o propunere fermă: "Sunt gata să-mi dau viaţa pentru oile mele". În acest sens, cardinalul i-a invitat pe tineri să privească la preotul martir ca la o "încurajare de a îmbrăţişa cu toată fiinţa lor Evanghelia lui Isus", pentru că în existenţa sa el "a maturat înţelepciunea cea mai mare: aceea de a şti să discearnă cui să se încredinţeze pe sine însuşi", conştient de faptul că "a răspunde cu generozitate la vocaţia creştină înseamnă mereu a răspunde la acea chemare de a fi sfinţi, pe care Dumnezeu o adresează fiecărui bărbat şi fiecărei femei".

Apoi prefectul a amintit "exigenţa continuă de spiritualitate" care îl anima pe noul fericit, determinându-l în fiecare noapte să intre în biserică şi să se prosterne la pământ, în formă de cruce, în faţa tabernacolului, pentru a mijloci "pentru familiile şi persoanele din comunitatea sa". Astfel, a adăugat Semeraro, părintele Rapacz "învaţă că Euharistia este izvor al binelui" şi "este şi împlinirea binelui, pentru că în ea ajung şi găsesc adăpost neliniştea omului, căutarea sa, orice necesitate. A adora Euharistia înseamnă şi a ne reîncredinţa lui Isus pe noi înşine şi ceea ce are nevoie să experimenteze puterea sa eliberatoare".

În acelaşi mod, a mai subliniat cardinalul, preotul polonez reprezintă o invitaţie pentru toţi preoţii de "a crede în puterea Euharistiei, singura prin care fiecare poate să devină, ca şi el, un martor fidel şi generos al Evangheliei până la dăruirea vieţii".

"Oamenii, comunităţile noastre, întreaga Biserică are nevoie de da-ul nostru, de disponibilitatea de a ne lăsa viaţa conformată după misterul pe care-l celebrăm la altar", a mai afirmat cardinalul. În sfârşit, privind la apropiatul Jubileu, centrat pe motoul Pelerini de speranţă, prefectul l-a definit "o experienţă de adevărată speranţă, o experienţă mare cât toată lumea", a cărui mărturie cea mai convingătoare este oferită tocmai de martiri care, "tari în credinţa în Cristos înviat, au ştiut să renunţe la viaţa însăşi de aici de pe pământ numai să nu-l trădeze pe Domnul său" (Spes non confundit, 20).

La celebrare au luat parte şi doi strănepoţi ai noului fericit, informează o notă a arhidiecezei de Cracovia, explicând că prin decizia arhiepiscopului mitropolit Marek Jędraszewski, rămăşiţele pământeşti ale părintelui Rapacz se odihnesc la altarul lateral din biserica parohială din Płoki.

(După L'Osservatore Romano, 15 iunie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu