|
Dragi prieteni! Cu plăcere vă adresez bun-venit vouă tuturor și le mulțumesc celor care în Dicasterul pentru Cultură și Educație au pregătit această întâlnire. Îmi spunea prefectul că în Italia se spune că "zâmbetul face sânge bun". Se spune așa? Vă privesc cu stimă pe voi artiști care vă exprimați cu limbajul comediei, umorului, ironiei. Câtă înțelepciune este acolo! Dintre toți profesioniștii care lucrează în televiziune, în cinematografie, în teatru, în hârtia tipărită, cu cântecele, pe social, voi sunteți între cei mai iubiți, căutați, aplaudați. Cu siguranță pentru că sunteți buni; dar este și un alt motiv: voi aveți și cultivați darul de a face să se râdă. În mijlocul atâtor știri cenușii, cufundați cum suntem în atâtea urgențe sociale și chiar personale, voi aveți puterea de a răspândi seninătatea și zâmbetul. Sunteți printre puținii care au capacitatea de a vorbi persoanelor foarte diferite între ele, din generații și proveniențe culturale diferite. La modul vostru uniți oamenii, pentru că râsul este contagios. Este mai ușor a râde împreună decât singuri: bucuria deschide la împărtășire și este cel mai bun antidot la egoism și la individualism. A râde ajută și la ruperea barierelor sociale, la crearea de conexiuni între persoane. Ne primite să exprimăm emoții și gânduri, contribuind la construirea unei culturi împărtășite și la crearea de spații de libertate. Voi ne amintiți că homo sapiens este și homo ludens; că distracția jucăușă și râsul sunt centrale în viața umană, pentru a se exprima, pentru a învăța, pentru a da semnificație situațiilor. Talentul vostru este un dar, un dar prețios. Împreună cu zâmbetul răspândește pace, în inimi, între persoane, ajutându-ne să depășim dificultățile și să suportăm stresul zilnic. Ne ajută să găsim alinare în ironie și să luăm viața cu umor. Mie îmi place să mă rog în fiecare zi - de peste patruzeci de ani fac asta - cu cuvintele Sfântului Thomas Morus: "Dă-mi, Doamne, simțul umorului". Cunoașteți rugăciunea aceea? Voi trebuie s-o cunoașteți! Îi însărcinez pe superiori [de la dicaster] s-o aducă la cunoștință tuturor artiștilor, este în exortația mea Gaudete este exsultate, la nota 101, acolo este rugăciunea. "Dă-mi, Doamne, simțul umorului". Acesta este un har pe care-l cer în fiecare zi, pentru că mă face să iau lucruri le cu spiritul corect. Dar voi reușiți și într-un alt miracol: reușiți să faceți să se zâmbească tratând și probleme, fapte mici și mari ale istoriei. Denunțați excesele de putere; dați glas situațiilor uitate; evidențiați abuzuri; semnalați comportamente neadecvate... Dar fără a transmite alarmă sau teroare, neliniște sau frică, așa cum face multă comunicare; voi treziți simțul critic făcând să se râdă și să se zâmbească. Faceți asta relatând istorii de viață, povestind realitatea, conform punctului vostru de vedere original; și în acest mod vorbiți oamenilor despre probleme mici și mari. Conform Bibliei, la originea lumii, în timp ce totul era creat, Înțelepciunea divină practica arta voastră în folosul nici mai mult nici mai puțin al lui Dumnezeu însuși, prim spectator al istoriei. Spune așa: "Când a hotărât temeliile pământului, eu eram lângă el de încredere, preferată zi de zi, bucurându-mă înaintea lui tot timpul mă bucuram pe rotocolul pământului și preferința mea erau fiii oamenilor" (Prov 8,30-31). Amintiți-vă asta: când reușiți să faceți să apară zâmbete inteligente de pe buzele chiar și ale unui singur spectator - acest lucru pe care-l voi spune acum nu este erezie! - îl faceți și pe Dumnezeu să zâmbească. Voi, dragi artiști, știți să gândiți și să vorbiți cu umor în diferite forme și diferite stiluri; și în fiecare caz limbajul humor-ului este potrivit pentru a înțelege și pentru "a simți" natura umană. Umorul nu ofensează, nu umilește, nu pironește persoanele de defectele lor. În timp ce astăzi comunicarea generează adesea contrapoziții, voi știți să puneți împreună realități diferite și uneori chiar contrare. Câtă nevoie avem să învățăm de la voi! Râsul umorului nu este niciodată "împotriva" cuiva, ci este mereu inclusivă, propunătoare, provoacă deschidere, simpatie, empatie. Vă recomand, rugați-l pe Domnul și cereți simțul umorului. Vă vor da acea rugăciune frumoasă a Sfântului Thomas Morus. Îmi vine în minte acea relatare, în cartea Genezei, când Dumnezeu îi promite lui Abraham că într-un an va avea un fiu. El și soția sa Sara erau de acum bătrâni și fără descendență. Sara a ascultat și a râs în sinea ei. Pentru că, așa cum sunt femeile, era curioasă și asculta în spatele cortului ce făcea soțul, despre ce vorbea soțul, probabil pentru a-l certa... A ascultat că va avea un fiu într-un an și a râs în sinea ei. Și același lucru l-a făcut probabil și Abraham, cu un pic de amărăciune. "Dar cum, la vârsta mea, nu glumi!". Dar, de fapt, Sara a zămislit și a născut pe fiul său la bătrânețe, în timpul pe care Dumnezeu îl fixase. Atunci ea a spus: "Dumnezeu m-a făcut de râs" (Gen 21,6). Pentru aceasta l-au numit pe fiu Isaac, care înseamnă "el râde". Se poate râde și de Dumnezeu? Desigur, și asta nu este înjurătură, se poate râde, așa cum ne jucăm și glumim cu persoanele pe care le iubim. Tradiția sapiențială și literară ebraică este maestră în asta! Se poate face, dar fără a ofensa sentimentele religioase ale credincioșilor, mai ales ale săracilor. Dragi prieteni, Dumnezeu să vă binecuvânteze pe voi și arta voastră. Continuați să-i înveseliți pe oameni, în special pe cei care cu greu privesc viața cu speranță. Ajutați-ne, cu zâmbetul, să vedem realitatea cu contradicțiile sale, și să visăm o lume mai bună! Vă binecuvântez din inimă; și vă cer cu rugăminte să vă rugați pentru mine: în favoarea mea, cu zâmbetul, nu împotriva mea! - - - - - - - - - - Acum, înainte de a da binecuvântarea, eu aș vrea ca toți să auzim acea rugăciune frumoasă a Sfântului Thomas Morus. Luciana Littizzetto: Mulțumesc, între timp mulțumesc în numele meu și al tuturor colegilor mei. Ne întâlnim mereu numai la înmormântări, de această dată este un moment de bucurie. Mulțumesc! Rugăciune (citită de Luciana Littizzetto): Dă-mi, Doamne, o bună digestie
Papa Francisc: Uitasem că v-am dat binecuvântarea, pentru aceasta vă urez, ca rămas-bun, o binecuvântare umană. Vă urez tot binele și Dumnezeu să vă însoțească în această vocație atât de frumoasă de a face să se râdă, de comici. Este mai ușor a fi tragic decât comic, este mai ușor. Mulțumesc pentru că faceți să se râdă și mulțumesc și pentru râsul din inimă. Domnul să vă binecuvânteze pe toți. Mulțumesc! Franciscus Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |