|
© Vatican Media |
Cardinalul Tagle încheie întâlnirea de la Urbaniana
În urmă cu o sută de ani în ținutul chinez un Conciliu Vatican II "ante litteram"
de Salvatore Cernuzio
Un "Conciliu Vatican II ante litteram în ținut chinez" care a reafirmat cu hotărâre că vestirea bucuroasă a evangheliei este mărturisită de Biserică în mijlocul fiecărui popor, "fără instrumente de presiune politică, socială sau culturală pentru a impune propria hegemonie și propria relevanță". Așa sintetizează cardinalul Luis Antonio Tagle, pro-prefect al Dicasterului pentru Evanghelizare, motivațiile și obiectivele lui Concilium Sinense, primul și unicul sinod al Bisericii Catolice din China al cărui centenar se aniversează. Un secol de-a lungul căruia au reieși tot mai clar intuițiile profetice ale acelei adunări ecleziale, celebrate într-o întâlnire internațională la Universitatea Pontificală Urbaniana pe care Tagle a încheiat-o ieri după-amiază, marți, 21 mai, după numeroase intervenții, între care cele ale secretarului de stat, Pietro Parolin, și a episcopului de Shanghai, Iosif Shen Bin.
"Concilium" din Shanghai nu poate să rămână în istorie drept "ceva de arhivat", a spus cardinalul filipinez. De fapt, problemele și soluțiile sugerate sunt "toate de extremă actualitate". De aceea Tagle a cerut să rămână deschis "dialogul" demarat de părinții de la Shanghai care, în substanță, au realizat "chemarea la sinodalitate" care marchează prezentul eclezial.
Ca și ieri Parolin, și Tagle a amintit de mai multe ori figura celui care a fost inspirator și promotor al Concilium Sinense, delegatul apostolic Celso Costantini, și opera sa neobosită și adesea împiedicat, al unei Biserici înculturate care - urmând Maximum illud a lui Benedict al XV-lea - să facă să nu "se identifice creștinismul ca steag religios de politici și interese externe". Același papă al Bisericii - a evidențiat cardinalul - "a stigmatizat ca autentică plagă a apostolatului spectacolul misionarilor angajați mai mult să mărească puterea respectivelor națiuni de proveniență decât să dilate împărăția lui Dumnezeu". Decretele și deciziile evenimentului de la Shanghai au voit, așadar, "să evite ca să fie iarăși prezentat și perceput creștinismul ca o ideologie religioasă impusă de alte civilizații sau o formă de imperialism religios". "Această conștiință a ajuns până la noi", a afirmat Tagle, legând istoria de ieri cu aceea de astăzi, deci cu Novo Millennio Ineunte a lui Ioan Paul al II-lea și cu Evangelii gaudium a lui Francisc și stimulentul său la o Biserică misionară, întrupată în diferitele culturi, dar care face vizibilă "răscumpărarea lui Cristos". Mister pe care oricum "o singură cultură nu-l epuizează".
De aici, un mesaj către frații și surorile chineze: "Avem cu adevărat la inimă tot ceea ce se referă la ei", a spus cardinalul, "pot să existe probleme, neînțelegeri, incidente, dar nu este niciodată lâncezeală și indiferență față de drumul Bisericii Catolice din China".
Și această abordare este rod al sinodului din Shanghai, care - a evidențiat în intervenția sa Gianni Valente, director al Agenției Fides - "recunoaște că iubirea față de propria națiune este legitimă și trebuie ocrotită". Reparcurgând în detaliu actele și decretele adunării, Valente a voit să reafirme că ele "nu sunt un promptuar de corectare a erorile din trecut", ci mai degrabă tentativa de a se elibera de "poverile colonialismului pentru a cere cu mai mult suflet ca în China să poată înflori o tânără Biserică misionară și autohtonă". Nu toți l-au înțeles în acea epocă, începând de la presa specializată care s-a limitat să republice un articol din "L'Osservatore Romano".
"La distanță de o sută de ani - a afirmat Valente -, se poate spune că au pierdut o ocazie bună pentru a face meseria lor." "Închiși în stereotipurile lor", responsabilii buletinelor misionare "nu și-au dat seama că și în Conciliul din Shanghai s-a simțit o reverberație a misterului care face Biserica să trăiască și o face să meargă în timp".
(După L'Osservatore Romano, 22 mai 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu