© Vatican Media

Cardinalul Fernández despre Medjugorje

Va fi mai uşor să se ajungă la concluzie prudentă

"Despre Medjugorje încă nu s-a încheiat, dar cu aceste norme credem că va fi mai uşor să se meargă înainte şi să se ajungă la o concluzie". A spus asta cardinalul prefect Fernández răspunzând în timpul conferinţei de presă la întrebarea unui jurnalist, adăugând că "despre alte cazuri care sunt prezente de mulţi ani la dicaster, cu aceste norme va fi mai uşor să se ajungă la o concluzie prudentă". Apoi a continuat: "În multe cazuri aceste fenomene au crescut bine şi normal. Uneori un fenomen poate fi gestionat cu uşurinţă, nu sunt probleme, există roade pozitive: aşa s-a întâmplat în cea mai mare parte a sanctuarelor. Multe sanctuare atât de frecventat de credincioşi au avut la origine o experienţă" asemănătoare. "Nu a existat niciodată o declaraţie, nici de la episcop nici de la dicaster, de la nimeni şi au crescut normal fără probleme ca devoţiune populară". Aşadar, "pentru ca un fenomen frumos să crească" a explicat cardinalul, nu este nevoie de "o declaraţie de supranaturalitate. În cazul de la Lourdes, Fatima, Guadalupe, creşterea enormă nu a depins de o declaraţie de supranaturalitate".

Şi la o a doua întrebare referitoare la aceeaşi temă cardinalul a răspuns: despre "Medjugorje să vedem. Pentru că eu de exemplu nu am citit materialul care există în dicaster, ştiu câteva detalii, dar trebuie să începem să studiem pentru a ajunge la o concluzie cu aceste norme noi. Ţineţi cont că un fenomen poate fi considerat bun, nepericulos la origine şi poate avea unele probleme în dezvoltarea ulterioară. Atunci uneori o declaraţie trebuie să clarifice aceste diferite etape: aceea este o diferenţă care trebuie luată în considerare. Şi apoi să presupunem şi că ar fi un nihil obstat, în acelaşi timp probabil va trebui să se clarifice că unele detalii nu trebuie să fie luate în serios. Pentru că dacă îmi amintesc bine cred că Sfânta Fecioară Maria acolo dădea şi unele porunci punând orarul, locul, ceea ce trebuia să facă episcopul etc. Acel lucru va trebui clarificat".

De altfel, vocile şi mărturiile poporului evlavios faţă de Gospa - Doamna, Sfânta Fecioară Maria, în croată - sunt relatarea cea mai puternică a "fenomenului" Medjugorje, ce durează de aproape 43 de ani. Până la 24 iunie 1981, numele acestui sătuc din Bosnia Herţegovina (pe atunci în Iugoslavia comunistă), în Dieceza de Mostar-Duvno, era cunoscut numai de cel care locuia în regiune. Astăzi este punct de referinţă spirituală, precum şi de pelerinaj fizic, pentru un mare popor.

Două tinere de 15 şi 16 ani, Ivanka Ivanković şi Mirjana Dragičević, au povestit că au văzut - în timp ce se plimbau pe o colină pietroasă numită Podbrdo, la ora 16.00 în acea zi de 24 iunie 1981 - o figură feminină pe un nor mic. Puţin după aceea la cele două tinere s-a adăugat Vicka Ivanković, verişoara lui Ivanka. Toate cele trei au spus că au văzut din nou figura misterioasă de această dată cu un prunc în braţe, identificând-o imediat cu Fecioara Maria. Ivan Dragičević, Jakov Čolo şi Marija Pavlović sunt ceilalţi trei foarte tineri care compuneau grupul celor care sunt numiţi "vizionari". Cei şase tineri au vorbit despre apariţii ale Mariei care s-ar fi prezentat ca "Regină a păcii" cu un mesaj care, în mod fundamental, este o invitaţie la reconciliere şi la convertire.

Începând din acea după-amiază şi de la acele relatări - într-o îndepărtată bucată de pământ care puţin mai târziu avea să cunoască un război sângeros - a pornit o istorie care lasă un semn în viaţa Bisericii, ajungând, în moduri diferite, la milioane de persoane: între adeziuni şi convertiri - cu lungi cozi la confesionale şi participări extraordinare la adoraţiile euharistice - dar şi între scepticisme puternice şi opoziţii îndârjite.

Tocmai în faţa creşterii experienţelor legate de Medjugorje, în 1991 episcopii din Iugoslavia au afirmat, în aşa-numita "Declaraţie de la Zare", că, pe baza investigaţiilor făcute până în acel moment, nu era posibil să se afirme că era vorba de apariţii şi fenomene supranaturale.

Pentru a face claritate cu privire la faptele de la Medjugorje, Benedict al XVI-lea a constituit, la 17 martie 2010, o Comisie internaţională de investigaţie pe lângă fosta Congregaţie pentru Doctrina Credinţei. Comisia, prezidată de cardinalul Camillo Ruini, a adunat şi a examinat, în 17 reuniuni, "tot materialul" despre problemă şi a prezentat papei "un raport detaliat", cu respectivul vot referitor la "supranaturalitatea sau non-supranaturalitatea" apariţiilor. Indicând "soluţiile pastorale" cele mai oportune. Pentru a ajunge la concluzii, Comisia a examinat toată documentaţia depozitată în Vatican, în parohia din Medjugorje precum şi în arhivele serviciilor secrete din fosta Iugoslavie. I-a ascultat pe presupuşii "vizionari" şi pe martori. În afară de asta, în aprilie 2012, a desfăşurat o descindere la Medjugorje. Această muncă a mers înainte timp de aproape patru ani, până în 17 ianuarie 2014: raportul conclusiv a fost înmânat Papei Francisc.

Cu privire la Medjugorje, răspunzând la o întrebare în timpul conferinţei de presă în avion, la întoarcerea din călătoria apostolică la Fatima, la 13 mai 2017, Papa Francisc a amintit că "toate apariţiile sau presupusele apariţii aparţin sferei private, nu sunt parte ale magisteriului public ordinar al Bisericii". Şi a făcut referinţă, îndeosebi, la lucrarea Comisiei de investigaţie, distingând trei aspecte: "Cu privire la primele apariţii, când ["vizionarii"] erau tineri, raportul spune mai mult sau mai puţin că trebuie continuat să se investigheze. Cu privire la presupusele apariţii actuale, raportul are îndoielile sale" şi "al treilea - avea să spună pontiful - miezul adevărat al raportului-Ruini: faptul spiritual, faptul pastoral, oamenii care merg acolo şi se convertesc, oameni care îl întâlnesc pe Dumnezeu, care îşi schimbă viaţa. Pentru aceasta nu există o baghetă magică şi acest fapt spiritual-pastoral nu se poate nega".

Cu această conştiinţă, papa a decis să încredinţeze, la 11 februarie 2017, arhiepiscopului polonez Henryk Hoser misiunea de "trimis special al Sfântului Scaun" pentru "a obţine cunoştinţe mai aprofundate despre situaţia pastorală" de la Medjugorje şi, "mai ales, despre exigenţele credincioşilor care ajung acolo în pelerinaj" pentru "a sugera eventuale iniţiative pastorale pentru viitor". Aşadar, o misiune cu "caracter exclusiv pastoral".

La 31 mai 2018, Francisc - fără a intra în problemele specifice legate de presupusele apariţii - l-a numit pe arhiepiscopul Hoser vizitator apostolic cu caracter special pentru parohia din Medjugorje, pe timp nedeterminat şi ad nutum Sanctae Sedis. O funcţie tot "exclusiv pastorală", în continuitate cu misiunea de trimis special al Sfântului Scaun pe care a dus-o la capăt. "Misiunea vizitatorului apostolic - a publicat Sala de Presă a Sfântului Scaun - are finalitatea de a asigura o însoţire stabilă şi continuă a comunităţii parohiale din Medjugorje şi a credincioşilor care merg acolo în pelerinaj, ale căror exigenţe cer o atenţie deosebită".

Intervievat de Vatican News, Monseniorul Hoser a explicat că la Medjugorje ajung pelerini din toată lumea "pentru a-l întâlni pe Cristos şi pe Mama sa": "Calea mariană este aceea mai clară şi sigură", deoarece conduce la Isus. De fapt, la Medjugorje, credincioşii au "în centru Sfânta Liturghie, adoraţia Preasfântului Sacrament, o frecventare masivă a Sacramentului Pocăinţei". Pentru arhiepiscop era vorba de un adevărat cult "cristocentric", trăit cu apropierea de Fecioara Maria, venerată cu apelativul de "Regina păcii".

Tot pe această linie, la 12 mai 2019, Monseniorul Hoser şi nunţiul apostolic din Bosnia Herţegovina, arhiepiscopul Luigi Pezzuto, au anunţat decizia Papei Francisc de a autoriza pelerinajele la Medjugorje, care astfel pot fi organizate oficial de dieceze şi de parohii şi nu vor mai avea loc numai în formă "privată" aşa cum era indicat până în acel moment de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei.

În această privinţă, fostul director "ad interim" al Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Alessandro Gisotti, a precizat că autorizaţia papei trebuie însoţită "de grija de a evita ca aceste pelerinaje să fie interpretate ca o autentificare a cunoscutelor evenimente, care mai cer o examinare din partea Bisericii. Aşadar, trebuie evitat ca aceste pelerinaje să creeze confuzie sau ambiguitate sub aspectul doctrinar. Asta îi priveşte şi pe păstorii din orice ordin şi grad care vor să meargă la Medjugorje şi să celebreze sau să concelebreze acolo şi în mod solemn". În afară de asta, Gisotti a informat că, "luându-se în considerare fluxul însemnat de persoane şi roadele îmbelşugate de har care au apărut, această dispoziţie face parte din atenţia pastorală specială pe care Sfântul Părinte a intenţionat s-o dea acelei realităţi, menită să favorizeze şi să promoveze roadele de bine". Şi astfel vizitatorul apostolic "va avea uşurinţă mai mare ca să stabilească raporturi cu preoţii care se ocupă de organizarea de pelerinaje la Medjugorje, ca persoane sigure şi bine pregătite, oferindu-le informaţii şi indicaţii pentru a putea conduce rodnic aceste pelerinaje".

La 27 noiembrie 2021, papa l-a numit succesor al arhiepiscopului Hoser - decedat la 13 august 2021 - pe arhiepiscopul Aldo Cavalli ca vizitator apostolic, dependent de Sfântul Scaun, însărcinat cu îngrijirea pastorală a pelerinilor care înfruntă călătorii pentru a se ruga la Medjugorje.

(După L'Osservatore Romano, 17 mai 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu