© Vatican Media

La originile Jubileului, sunetul lui Jobel

de Paolo Ondarza

Face trimitere la auz cuvântul Jubileu. De fapt aminteşte sunetul caracteristic pătrunzător al cornului de berbec, shofar, care în tradiţia biblică marchează începutul unor sărbători sacre pentru ebraism precum Rosh haShanah, anul nou ebraic, sau Yom Kippur, ziua ispăşirii. Instrumentul este menţionat adesea în Torah, în Talmud şi în literatura rabinică succesivă.

Credinţa lui Abraham

În tradiţie la un corn de berbec se cânta pentru a aminti credinţa lui Abraham pe muntele Moria când patriarhul nu s-a dat înapoi de la jertfirea fiului Isac. Un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş a fost, de fapt, semnul că Dumnezeu a primit ascultarea sa.

O sâmbătă lungă de 12 luni

Sunetul cornului anunţă în Biblie o altă mare solemnitate: Jobel. Acest cuvânt înseamnă literalmente "berbec". Conform prescrierii conţinute la capitolul 25 din Cartea Leviticului, la fiecare şapte săptămâni de ani, în al cincizecilea an "trâmbiţa aclamaţiei" trebuia să răsune pentru a proclama o "sâmbătă" lungă de douăsprezece luni în care pământul trebuia să se odihnească, datoriile să fie iertate şi bunurile să revină la proprietatea originară.

Sunetele Shofar-ului

Sunt patru sunetele caracteristice ale Shofar-ului: Tekiah, o notă lungă şi maiestuoasă, evocă o convocare solemnă; Shevarim, constituit din trei note de lungime medie, asemănătoare cu sunetul unui plâns, aminteşte fragilitatea umană şi invită să se reflecteze asupra acţiunilor trecute; T'ruah blast, o serie de note scurte şi frânte, amintesc o alarmă urgentă pentru a se trezi din somnul spiritual. În sărbătoarea Rosh haShanah cele trei sunete sunt combinate în Tekiah gedolah, sau "Mare tekiah, pentru a semnifica un apel la schimbarea durabilă şi la răscumpărare.

Aşadar Shofar-ul este un avertisment de a reflecta asupra propriei vieţi, de a căuta îmbunătăţirea şi este realizat după un proces artizanal care prevede scoaterea părţii interne a cornului de berbec şi lustruirea succesivă.

Anul de har al Domnului

Pentru Israel practica Jubileului a fost mereu legată cu venirea lui Mesia care conform profeţilor vine să inaugureze anul de har al Domnului. "Pentru ca Jubileul să fie aplicat se presupune ca tot poporul ebraic să locuiască în ţara lui Israel", explică la Vatican News rabinul şef al Comunităţii ebraice din Roma, Riccardo Shemuel Di Segni. "Această situaţie se întrerupe în timpurile primului exil făcut de asirieni, motiv pentru care deja cu şapte secole înainte de era creştină Jubileul a fost întrerupt". Captivitatea babiloniană a iudeilor din Ierusalim în timpurile lui Nabucodonosor al II-lea este descrisă în Cartea Regilor, precum şi în Cartea a Doua a Cronicilor sau în cele ale profeţilor precum Esdra, Nehemia sau în Psalmii care fac referinţă la asta.

Promulgarea Decalogului

"Cuvântul italian giubileo (jubileu, rom.) - continuă el - derivă, prin diferite transformări în latină, din ebraicul yōbēl. Găsim acest cuvânt, de exemplu, când este promulgarea Decalogului". "Când va suna cornul, atunci numai ei vor putea urca pe munte", se citeşte în Exod. "Jobel este strâns legat cu sunetul care, în antichitatea îndepărtată, era semnalul oficial care spunea: în acest moment începe anul jubiliar".

Eliberarea sclavilor

Două sunt aspectele juridice legate de Jobel: primul este eliberarea sclavilor. Spune tot prescrierea conţinută în Levitic: "Dacă fratele tău devine sărac lângă tine şi se vinde ţie, să nu-l pui să-ţi facă muncă de sclav! Dar să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un oaspete; să muncească cu tine până la anul jubiliar! Atunci să iasă de la tine, el şi fiii lui care sunt cu el, şi să se întoarcă la familia lor şi să se întoarcă la proprietatea părinţilor lor. Căci ei sunt slujitorii mei pe care i-am scos din ţara Egiptului; să nu fie vânduţi cum se vând sclavii".

Anularea proprietăţii de pământ

Al doilea aspect se referă la "anularea proprietăţii de pământ: «În acest an al jubileului, fiecare va intra în posesia a ceea ce îi aparţine»". "Face referinţă la sistemul biblic conform căruia", precizează Di Segni, "când israeliţii au ajuns în Ţara Promisă, teritoriul a fost împărţit între triburi şi în cadrul triburilor între diferite familii, motiv pentru care fiecare familie avea o bucată de pământ. Se putea întâmpla ca, în funcţie de evoluţia timpurilor, a economiei, cineva să piardă totul, cineva să adune proprietăţi. Jubileul însemna a aduce la zero totul, adică fiecare se întorcea la posesia sa originară".

A reporni toţi cu aceleaşi posibilităţi

"Mesajele care vin de la Jubileu sunt extrem de importante. Sunt cele ale posibilităţii care este dată fiecăruia de a construi propria existenţă în mod demn cu un minim de pământ. În vechime - afirmă rabinul şef de Roma - pământul, agricultura, era sursa principală de întreţinere. Aşadar fiecare trebuia să aibă partea sa de întreţinere. Şi dacă în decursul anilor cineva se îmbogăţea şi cineva sărăcea, Jubileul folosea să restabilească lucrurile, să repornească toţi cu aceleaşi posibilităţi".

Mesajul social al lui Jobel

Apoi există un mesaj care într-un fel trimite la actualitate şi la temele echităţii sociale şi a ocrotirii creaţiei ai cărei păzitori sunt bărbatul şi femeia. "Pământul nu ne aparţine. Pământul ne este dat în dar. Pământul aparţine Domnului care decide El cum să-l dea, cât să dea, dar mai ales îl dă în mod egal. Dacă se întâmplă fărădelegea între fiinţele umane, această fărădelege - continuă Riccardo Di Segni - trebuie să fie corectată sistematic şi periodic. Este un mesaj social de importanţă foarte mare. Este greu să se traducă asta în situaţia economică actuală, dar principiul ca toţi să aibă posibilitatea de a porni în mod egal este fundamental pentru a stabili dreptate şi echitate în raporturile sociale".

(După Vatican News, 9 aprilie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu