© Vatican Media

Sub îngrijirea Oficiului Central de Statistică a Bisericii

Au fost publicate Anuarul Pontifical 2024 şi Annuarium Statisticum Ecclesiae 2022

Anuarul Pontifical 2024 şi Annuarium Statisticum Ecclesiae 2022, a căror redactare este îngrijită de Oficiul Central de Statistică a Bisericii, sunt în aceste zile în distribuire în librării, editate de Tipografia Vaticană.

Din lectura datelor prezentate în Anuarul Pontifical se pot găsi informaţiile referitoare la viaţa Bisericii Catolice din lume, începând de la 1 decembrie 2022 la 31 decembrie 2023.

În timpul acestei perioade au fost înfiinţate nouă sedii episcopale noi şi o administraţie apostolică; au fost ridicate două sedii episcopale la rangul de sedii mitropolitane şi un vicariat apostolic la rangul de sediu episcopal.

Datele statistice din Annuarium Statisticum Ecclesiae permit să se elaboreze un cadru de sinteză a principalelor date care interesează evoluţia Bisericii Catolice în lume.

Aici sunt prezentate în continuare informaţiile despre câteva aspecte fundamentală ale Bisericii Catolice între 2021 şi 2022:

- numărul de catolici botezaţi la nivel planetar a crescut, trecând de la 1.376 milioane în 2021 la 1.390 milioane în 2022, cu o creştere de 1,0%.

Rata de variaţie este diferită de la continent la continent: de fapt, în timp ce în Africa se înregistrează o creştere cu 3%, numărul catolicilor trecând, în aceeaşi perioadă, de la 265 la 273 de milioane, la extrema opusă în Europa se manifestă o situaţie de stabilitate (în 2021 şi în 2022 catolicii sunt 286 de milioane). Situaţii intermediare sunt cele înregistrate în America şi în Asia, unde creşterea catolicilor este importantă (+0,9% şi, respectiv, +0,6%), dar complet în linie cu dezvoltarea demografică din aceste două continente. Staţionar, cu privire la valori absolute desigur inferioare, şi cât priveşte Oceania;

- numărul episcopilor în cursul anilor 2021-2022 a crescut cu 0,25%, trecând de la 5.340 la 5.353 unităţi. Această mişcare de creştere se întâlneşte în Africa şi în Asia, cu variaţii relativ egale, respectiv, cu 2,1% şi 1,4%. Situaţie de stabilitate are loc în America (2.000 unităţi) şi în Oceania (130 unităţi), în timp ce se înregistrează o uşoară flexiune (-0,6%) în Europa (de la 1.676 la 1.666 unităţi);

- anul 2022 marchează o ulterioară scădere a numărului preoţilor faţă de anul precedent, în continuitate astfel cu trendul descrescător care a caracterizat anii începând din 2012.

Numărul global al preoţilor în lume în 2022, faţă de cel din 2021, a avut o diminuare de 142 de unităţi, trecând de la 407.872 la 407.730 de unităţi. Dacă Africa şi Asia arată o dinamică susţinută (respectiv +3,2% şi 1,6%) şi America se menţine cât de cât staţionară, Europa, cu greutatea cea mai mare pe total, şi Oceania, înregistrează, în schimb, rate de variaţie negative şi egale, respectiv la 17% şi la 1,5%;

- consistenţa diaconilor permanenţi continuă să arate o dinamică evolutivă semnificativă: numărul diaconilor creşte, în 2022, cu 2% faţă de data de un an înainte, trecând de la 49.176 la 50.150 de unităţi. Numărul se îmbunătăţeşte în toate continentele cu ritmuri semnificative. În Africa, Asia şi în Oceania, unde nu ajung încă la 3% din total, ei cresc cu 1,1, atestându-se la 1.380 de unităţi în 2022. Datele se îmbunătăţesc şi în zone unde prezenţa lor este relevantă cantitativ. În America şi în Europa, unde este 97,3% din populaţia în ansamblu, diaconii sunt mai mulţi, în cei doi ani luaţi în considerare, respectiv de la 2,1% la 1,7%;

- grupul călugărilor cu voturi care nu sunt preoţi constituie o grupare la nivel planetar în scădere: sunt 49.774 de unităţi în 2021 şi au devenit 49.414 în 2022. Flexiunea se datorează, în privinţa importanţei, grupului european, celui african şi celui oceanic, în timp ce în Asia aceşti lucrători sunt mai mulţi şi tot aşa şi în America în măsură mai mică;

- călugăriţele cu voturi constituie o populaţie cu o anumită consistenţă: în 2022 depăşeau aproape cu 47% numărul preoţilor din toată planeta şi actualmente sunt în diminuare clară. La nivel global, ele trec de la 608.958 de unităţi, în 2021, la 599.228 în 2022, cu o flexiune de 1,6%. Se observă diferenţe de comportamente analizând nivelurile temporale pentru fiecare zone teritorială. Africa este continentul cu creşterea cea mai mare a călugăriţelor, care au trecut de la 81.832 de unităţi în 2021 la 83.190 în 2022, cu o creştere de 1,7%. Urmează zona din sud-estul Asiei, unde călugăriţele cu voturi au trecut de la 171.756 în 2021 la 171.930 în 2022, cu o creştere de doar 0,1%. Sudul şi zona centrală din America arată o scădere: se trece de la 98.081 călugăriţe în 2021 la 95.590 în 2022, cu o scădere globală de 2,5%. În sfârşit, se numără trei zone continentale unite de o scădere marcată: este vorba de Oceania (-3,6%), de Europa (-3,5%) şi de America de Nord (-3,0%);

- continuă scăderea care deja din 2012 caracterizează rata vocaţiilor sacerdotale: în 2022 seminarişti din Seminariile Mari sunt 108.481 de unităţi, cu o variaţie de -1,3% faţă de situaţia din anul anterior. O analiză sumară desfăşurată la nivel de subcontinent evidenţiază că sunt diferenţiate comportamentele locale între ele. De exemplu, în Africa numărul seminariştilor din Seminarul Mare, în cei doi ani examinaţi, a crescut cu 2,1%. În toate partiţiile din America s-a asistat la o diminuare a vocaţiilor care se concretizează într-o variaţie de -3,2%. În Asia se înregistrează o diminuare a vocaţiilor care duce numărul seminariştilor din Seminarul Mare în 2022 la un nivel inferior cu 1,2% faţă de cel din 2021. Criza vocaţiilor care a interesat Europa încă din 2008 nu pare să se oprească: în anii 2021-2022, numărul seminariştilor s-a diminuat cu 6%. În Oceania vocaţiile sacerdotale în 2022 depăşesc cu 1,3% pe cele din 2021. Din cei 108.481 de seminarişti din toată lumea, în 2022, continentul care manifestă cel mai mare număr de seminarişti este Africa: 34.541 de unităţi. După el urmează Asia cu 31.767, America 27.738, Europa cu 14.461 şi în sfârşit Oceania cu 974 de seminarişti din Seminarul Mare.

(După L'Osservatore Romano, 4 aprilie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu