Reflecţie: Intrând cu Isus... în Săptămâna Sfântă

Această intrare a lui Isus în Ierusalim în această formă este o mare surpriză. Lui Isus nu i-au plăcut episdoadele spectaculoase în viaţa sa.

În deşert l-a respins pe diavolul care i-a spus să se arunce jos din templu pentru că îngerii îl vor prinde şi îl vor duce sus. După ce s-au înmulţit pâinile, iudeii au vrut să-l facă rege, iar Isus s-a retras. Nu voia asta. La câte vindecări a cerut să nu se spună nimănui! Şi aici a încercat să evite să iasă vestea în public.

Şi acum această scenă! Deodată se lasă sărbătorit. Isus nu este luat prin surprindere aici, dar chiar dă instrucţiuni precise despre cum ar trebui să aibă loc intrarea în Ierusalim. Ucenicii trebuie să dezlege un măgar şi să-l aducă. "Domnul are nevoie de acest măgar!" ar trebui să spună ucenicii. Îşi doreşte în mod conştient ca oamenii să-l aplice în Duminica Floriilor. "Dacă ucenicii tac, pietrele vor striga." Acesta a fost răspunsul pe care le-a dat fariseilor şi cărturarilor care voiau să împiedice acest lucru.

Toate acestea sunt foarte ciudate. De ce face asta? Acum poate fi înveselit: Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului!

Isus ştie că este pe cale să sufere şi să moară. El ştie ce test de credinţă le cere ucenicilor săi. Este asemănător pe Muntele Schimbării la Faţă. Şi aici vedem o înfăţişare a slavei lui Isus, şi nu a suferinţei. El vrea să-i ajute puţin peste ruşinea crucii.

Poporul se bucură de Duminica Floriilor! Este într-o emoţie extraordinară. Isus lasă mulţimea să-l celebreze ca Mesia. Dar în mijlocul acestui peisaj este ceva ce oamenii ar fi trebuit să te pună pe gânduri. Era prea devreme să sărbătorim. Un cuceritor călăreşte nu pe un măgar, ci pe un cal. Un cuceritor nu este însoţit de 12 pescari şi fermieri săraci, ci de mulţi soldaţi. Bucuria a fost prea devreme, pentru că crucea vine pe primul loc. Mai întâi vine moartea lui Isus şi abia apoi are loc glorificarea prin învierea sa.

Astăzi îl înveselesc ca pe un rege. Îl sărbătorim pe adevăratul rege, regele inimilor, la sărbătoarea lui, Cristos, Regele. Astăzi, regele cu măgarul, un rege puţin diferit, trebuie mai întâi să sufere şi să accepte moartea înainte de a învia a treia zi ca învingător asupra morţii.

Îl putem înveseli şi astăzi pe Isus, dar ştiind că nu este sfârşitul, ci începutul durerii grele care începe pe Muntele Măslinilor odată cu arestarea. Ne putem bucura, dar cu intenţia de a fi credincioşi lui Isus chiar şi atunci când lucrurile devin dificile. Ar fi tragic dacă am striga "Osana" astăzi şi apoi, câteva zile mai târziu, ne-am alătura cu "Răstigneşte-l!" şi ne-am găsi pe partea greşită. Amin.

Pr. Iosif Antoci