www.iubilaeum2025.va

Conferinţă de presă de prezentare a Anului Rugăciunii ca pregătire pentru Jubileul 2025 şi a colecţiei "Notiţe despre Rugăciune" (23 ianuarie 2024)

Marţi, 23 ianuarie 2024, a avut loc - în transmisie directă de la Sala de Presă a Sfântului Scaun - conferinţa de presă de prezentarea a Anului Rugăciunii ca pregătire pentru Jubileul 2025 şi a colecţiei "Notiţe despre Rugăciune". Au intervenit: ES Mons. Rino Fisichella, pro-prefect al Dicasterului pentru Evanghelizare, Secţiunea pentru Problemele Fundamentale ale Evanghelizării în Lume; şi Mons. Graham Bell, subsecretar responsabil al secretariatului aceluiaşi Dicaster. Prezentăm în continuare intevenţiile:

Intervenţiile ES Mons. Fisichella şi a Mons. Bell

În ultimele săptămâni, în mai multe rânduri, Papa Francisc a făcut referinţă la acest an 2024 ca An al Rugăciunii. Duminica trecută, în timpul Angelus, a deschis oficial acest An care va fi dedicat în mod deosebit rugăciunii. Deja în scrisoarea din 11 februarie 2022 adresată mie pentru a încredinţa Jubileul responsabilităţii Dicasterului, Papa Francisc a scris: "Încă de acum mă bucur să cred că se va putea dedica anul care precedă evenimentul jubiliar, anul 2024, unei mari «simfonii» de rugăciune. Înainte de toate, pentru a recupera dorinţa de a sta în prezenţa Domnului, a-l asculta şi a-l adora. În afară de asta, rugăciune pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru multele daruri ale iubirii sale faţă de noi şi a lăuda opera sa în creaţie, care îi angajează pe toţi la respect şi la acţiunea concretă şi responsabilă pentru salvgardarea ei. Rugăciune ca glas «al unei singure inimi şi al unui singur suflet» (cf. Fap 4,32), care se traduce în solidaritate şi în împărtăşirea pâinii de toate zilele. Rugăciune care permite fiecărui bărbat şi fiecărei femei din această lume să se adreseze unicului Dumnezeu, pentru a-i exprima ceea ce este păstrat în secretul inimii. Rugăciune drept cale maestră spre sfinţenie, care conduce la trăirea contemplaţiei şi în mijlocul acţiunii. Aşadar, un an intens de rugăciune, în care inimile să se deschidă la primirea belşugului harului, făcând din «Tatăl nostru», rugăciunea pe care ne-a învăţat-o Isus, programul de viaţă al fiecărui discipol al său".

Aşadar, 2024 va fi un An de pregătire pentru Jubileu, care urmează să înceapă, şi un an în timpul căruia va trebui să se evidenţieze mai mult orizontul spiritual al evenimentului jubiliar care merge dincolo de orice formă de organizare structurală necesară şi urgentă. Aşa cum a intenţionat să sublinieze papa în Te Deum de la sfârşitul anului: "Creştinul, ca şi Maria, este un pelerin de speranţă. Şi tocmai aceasta va fi tema Jubileului din 2025: «Pelerini ai speranţei». Iubiţi fraţi şi surori, putem să ne întrebăm: Roma se pregăteşte să devină în Anul Sfânt «oraşul speranţei»? [...] Este vorba de mărturia comunităţii ecleziale şi civile; mărturie care, mai mult decât în evenimente, constă în stilul de viaţă, în calitatea etică şi spirituală a convieţuirii. Şi atunci întrebarea se poate formula astfel: lucrăm, fiecare în propriul domeniu, pentru ca acest oraş să fie semn de speranţă pentru cel care locuieşte aici şi pentru cei care-l vizitează?".

Pentru ca Jubileul să poată fi un eveniment care îmbogăţeşte spiritual viaţa Bisericii şi a întregului popor al lui Dumnezeu, devenind semn concret de speranţă, este necesar să fie pregătit şi trăit în propriile comunităţi cu acel spirit de aşteptare tipică a speranţei creştine. Anul Rugăciunii vine ca să corespundă pe deplin acestei exigenţe.

Nu este vorba de un an cu iniţiative deosebite; mai degrabă, de un moment privilegiat în care să redescoperim valoarea rugăciunii, exigenţa rugăciunii zilnice în viaţa creştină; cum să ne rugăm şi mai ales cum să educăm la rugăciune astăzi, în epoca culturii digitale, în aşa fel încât rugăciunea să poată fi eficace şi rodnică. Nu putem ascunde că aceşti ani manifestă o profundă exigenţă de spiritualitate. Cu cât devine mai tare strigătul tehnicii care pare să corespundă tuturor dorinţelor noastre, cu atât devine mai profundă cererea unei adevărate spiritualităţi care să ducă fiecare persoană să se întâlnească din nou pe sine însăşi în adevărul propriei existenţe şi prin urmare în raportul coerent cu Dumnezeu.

Sunt multe persoanele care se roagă în fiecare zi; probabil, aş îndrăzni să spun, că toţi se roagă. Nicio statistică n-ar reuşi să răspundă cu cifre şi procente corecte la acest moment aşa de intim al persoanelor care trăiesc pluriformitatea rugăciunii ca un moment cu totul personal. De la cel care se însemnează rapid cu un semn al crucii până la cei care participă la Euharistia zilnică, există o gamă aşa de vastă de moduri de rugăciune pe care nimeni nu o poate descrie în mod complet. De la rugăciunea rapidă la cea distrasă; de la cea contemplativă la cea plină de lacrimi datorită durerii... rugăciunea nu se lasă închisă într-o schemă prefixată, pentru că este relaţia personală a credinciosului cu însuşi Dumnezeu în cadrul acelui raport intim şi exclusiv care distinge credinţa noastră.

Prin urmare, Anul Rugăciunii se inserează în acest context pentru a favoriza raportul cu Domnul şi a oferi momente de odihnă spirituală genuină. O oază la adăpost de stresul zilnic unde rugăciunea devine hrană pentru viaţa creştină de credinţă, speranţă şi caritate.

Pentru acest motiv, Dicasterul a pregătit o serie de instrumente şi materiale ajutătoare care vor însoţi următoarele luni şi care pot constitui o "simfonie" a rugăciunii de care se pot folosi comunitatea creştină şi fiecare credincios. De altfel, aşa cum a scris Papa Francisc în introducerea la primul mic volum din colecţia "Notiţe despre Rugăciune": "Rugăciunea este respiraţia credinţei, este exprimarea sa cea mai proprie. Ca un strigăt silenţios care iese din inima celui care crede şi se încredinţează lui Dumnezeu".

Nu va fi un an care vine să împiedice iniţiativele fiecărei Biserici locale; mai degrabă se prezintă ca o perioadă în care fiecare iniţiativă programată este susţinută în manieră eficace tocmai pentru că pune la baza sa rugăciunea. Prin urmare, nu ne vom aştepta la o serie de iniţiative particulare cât, mai degrabă, propuneri pentru ca rugăciunea Bisericii să revigoreze şi să însoţească din nou viaţa fiecărui botezat.

Acest an va fi caracterizat de expresia discipolilor adresată lui Isus: "Învaţă-ne să ne rugăm" (Lc 11,1). De fapt, avem nevoie să învăţăm să ne rugăm şi adevăratul Învăţător poate să fie numai el: Isus, Fiul lui Dumnezeu, care cu rugăciunea Tatăl nostru a revoluţionat lumea rugăciunii umane. Mottoul "Învaţă-ne să ne rugăm" este deja o rugăciune care provine din adâncul inimii cu dorinţa de a fi ascultată. În cadrul acestei rugăciuni de invocaţie s-a gândit să se propună câteva instrumente simple şi în mare parte deja puse în practică zilnic de comunităţile noastre. Prin urmare, este vorba de a sugera din partea noastră forme de rugăciune cunoscute şi realizate, dar în acest an trăite mai intens şi frecvent aşa încât să facă mai stabil raportul cu Domnul.

Aş vrea să prezint câteva instrumente care pot să însoţească meditaţia şi lectura pentru a înţelege mai bine valoarea rugăciunii.

1. În primul rând, cele 38 de cateheze pe care Papa Francisc le-a expus din 6 mai 2020 până în 16 iunie 2021. Sunt cateheze care iau în considerare diferite momente ale rugăciunii şi vor putea fi recitite dobândind sugestii utile şi preţioase.

2. În afară de asta, ne-am gândit la o colecţie de opt volume mici cu titlul "Notiţie despre Rugăciune".

Mons. Graham Bell - Subsecretar responsabil al secretariatului Dicasterului pentru Evanghelizare, Secţiunea pentru Problemele Fundamentale ale Evanghelizării în Lume

În acest an 2024, pe care Papa Francisc l-a consacrat ca An al Rugăciunii ca pregătire pentru Jubileul 2025, Libreria Editrice Vaticana publică, începând de astăzi, o colecţie de mici texte care aprofundează diferitele dimensiuni ale actului creştin al rugăciunii, semnate de autori şi autoare de notorietate internaţională, îngrijită de Dicasterul pentru Evanghelizare - Secţiunea pentru Problemele Fundamentale ale Evanghelizării în Lume.

Această colecţie, compusă din opt volume, este pusă la dispoziţia diferitelor Conferinţe Episcopale ca să fie, în cursul lunilor următoare, un material util pentru a intra mai mult în înţelegerea rugăciunii.

Prima carte, Rugăciunea astăzi. O provocare de învins (Libreria Editrice Vaticana, 110 pagini) cu prefaţa Papei Francisc, este semnată de cardinalul Angelo Comastri, unul dintre autorii de spiritualitate cei mai cunoscuţi care a fost vicar general al Cetăţii Vaticanului şi arhipăstor al "Sfântul Petru". Textul, disponibil în librărie de astăzi, 23 ianuarie, propune referinţe asupra necesităţii rugăciunii şi învăţături pentru a avea "o privire diferită şi o inimă diferită" punând în lumină figuri care au mărturisit despre rodnicia rugăciunii precum Sfânta Tereza de Lisieux, Sfântul Francisc de Assisi şi Maica Tereza de Calcutta.

În prefaţă, Papa Francisc aminteşte că "rugăciunea este respiraţia credinţei, este exprimarea sa cea mai proprie. Ca un strigăt silenţios care iese din inima celui care crede şi se încredinţează lui Dumnezeu". În acest an, cu Jubileul la uşă, afirmă papa, "suntem invitaţi să devenim mai umili şi să lăsăm spaţiu rugăciunii care izvorăşte din Duhul Sfânt". Cardinalul Comastri evidenţiază la rândul său că "numai rugăciunea dă spaţiu lui Dumnezeu în viaţa noastră şi în istoria lumii: şi cu Dumnezeu totul este posibil".

Va urma în scurt timp publicarea celorlalte şapte volume:

- Giafranco Ravasi, Rugăciunea cu Psalmii (februarie 2024)

- Juan López Vergara, Rugăciunea lui Isus (martie 2024)

- Paul Murray OP, Rugăciunea cu sfinţi şi păcătoşi (martie 2024)

- Antonio Pitta, Parabolele rugăciunii (martie 2024)

- Călugări Certozini, Biserica în rugăciune (martie 2024)

- Catherine Aubin, Rugăciunea Mariei şi a sfinţilor (aprilie 2024)

- Ugo Vanni, Rugăciunea pe care ne-a învăţat-o Isus: "Tatăl nostru" (aprilie 2024)

ES Mons. Rino Fisichella - Pro-prefect al Dicasterului pentru Evanghelizare, Secţiunea pentru Problemele Fundamentale ale Evanghelizării în Lume

3. Împreună cu aceste instrumente, oferim Materiale care repropun diferitele exprimări ale rugăciunii în comunitate, în familie, pentru preoţi, călugăriţe de clauzură, sanctuare, tineri... Aşadar, nimic extraordinar, nu rugăciuni noi, ci un ajutor pentru a trăi cu mai mare conştiinţă exigenţa rugăciunii zilnice.

4. Însuşi papa, în timpul acestui an, va putea să fie o "Şcoală de rugăciune". Vor fi momente de întâlnire cu unele categorii de persoane pentru a se ruga împreună şi a înţelege unele forme de rugăciune: de la aceea de mulţumire la aceea de mijlocire; de la aceea contemplativă la aceea de mângâiere; de la aceea de adoraţie la aceea de implorare...

Aşa cum a scris Papa Francisc: "Sunt sigur că episcopii, preoţii, diaconii, cateheţii vor găsi în acest an modalităţile cele mai potrivite pentru a pune rugăciunea la baza vestirii de speranţă pe care Jubileul 2025 intenţionează s-o facă să răsune într-un timp zbuciumat". Prin urmare, Dicasterul rămâne la dispoziţie pentru toate Conferinţele Episcopale şi reprezentanţii diecezelor pentru Jubileu pentru a furniza clarificări ulterioare şi a pune la dispoziţie materialul care va fi pregătit treptat.

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu