|
© Vatican Media |
Papa Francisc: Salut adresat participanților la întâlnirea despre venerabila Maria de Ágreda promovată de Academia Pontificală Mariană Internațională (16 noiembrie 2023)
Iubiți frați și surori,
Vă spun bun-venit și îmi face plăcere să vă pot primi cu ocazia Congresului Internațional despre venerabila María de Jesús de Ágreda, un eveniment care se ține în cadrul catedrei Sfânta Beatriz de Silva, fondatoarea voastră [a Concepționistelor franciscane] care este un pic uitată. Această catedră, instituită de Academia Pontificală Mariană Internațională, este o inițiativă frumoasă, nu numai prin ceea ce reprezintă pentru studiul misterului Neprihănitei Zămisliri, ci și pentru că se naște sub impulsul unui ordin contemplativ feminin. Așadar, sunt bucuros să pot saluta maicile concepționiste - în Argentina sunt! - care au venit aici pentru această ocazie.
Maica Ágreda a fost o femeie excepțională, pe care voi ați voit s-o definiți "îndrăgostită de Scriptură", "mistică mariană" și "evanghelizatoare a Americii". Aceste titluri m-au făcut să reflectez asupra a trei lecții pe care femeia contemplativă le poate da Bisericii. Prima lecție se referă la tăcere, la atitudinea de ascultare, pentru a primi în inimă glasul Iubitului, cuvânt veșnic al Tatălui. Este o atitudine a tuturor, dar în special feminină: femeia știe să asculte și are o vocație specială la ascultare. Surprinde cum, chiar fără o formare specifică, unele surori călugărițe au ajuns la o însemnată cunoaștere a Scripturii și, la școala rugăciunii, au băut din ea ca dintr-un izvor viu. De aceea a le numi "îndrăgostite" de Scriptură este o expresie care merge dincolo de elogiul folosirii sale în scrierile lor, înseamnă a-l vedea pe Cristos însuși care le vorbește și ne vorbește prin cuvântul său, cerându-ne ca, după exemplul Mariei, să păstrăm totul în inima noastră (cf. Lc 2,51).
A doua lecție este mistica, adică un raport cu Dumnezeu care se naște din această atitudine de ascultare, din această lectură întrupată a Sfintei Scripturi. O experiență, putem spune, extatică, dar înțelegând prin "extaz" ieșire din noi înșine, ieșirea din comoditățile noastre, din eu-l egoist care încearcă mereu să ne domine. Este vorba de a face spațiu lui Dumnezeu, pentru ca, docili față de Duhul Sfânt, "supraintendentul Regelui", să-l putem primi în casa noastră. Acesta este exemplul Mariei, care l-a primit în Inima sa Neprihănită înainte de a-l primi în sânul său feciorelnic. În acest sens, contemplativii ne învață, printr-un drum de asceză, de abandonare și de fidelitate, bucuria de a trăi numai pentru el. Și uneori contemplația se face în tăcere, în fața Domnului, în tăcere. Și în această lume plină mereu de lucruri, de cuvinte, de știri, o întreagă industrie a comunicării exterioare, comunicarea interioară, în tăcere, este atât de necesară.
A treia lecție este misiunea. Maica Ágreda și călugărițele concepționiste, care au fost primele călugărițe de claustrare care au ajuns în America - nu știu dacă au ajuns cu Cristofor Columb, dar puțin lipsește -, ne dau dovadă despre aceste spirit misionar al vieții contemplative, pe care după aceea îl va evidenția Sfânta Tereza a Pruncului Isus. Nu este o întâmplare că o altă mare mistică, Sfânta Roza din Lima, este prima sfântă din continent.
Este de înțeles că Maica Ágreda a simțit chemarea Domnului de a se ruga pentru acele suflete care încă nu-l cunoșteau, și că acea rugăciune a fost rodnică în sufletul celor care, după cum spun misionarii, erau bine dispuși să primească botezul. De obicei nu suntem conștienți de forța rugăciunii de mijlocire în viața noastră, așa cum se spune că au fost indios de intervenția Maicii Ágreda. Dar, așa cum ne învață Maria la nunta din Cana, și noi putem recunoaște de unde vine vinul nou prin cei care ne susțin cu rugăciunea lor și ne edifică prin exemplul lor. Nu uitați marele gest al Mariei, revelat nouă la nunta din Cana. Maria nu se indică niciodată pe ea însăși, Maria îl indică pe Fiul: "Faceți ceea ce vă va spune el!". Ea ne conduce la Isus, îl generează în noi. Și această atitudine așa de frumoasă trebuie s-o imităm noi, indicându-l la rândul nostru pe Domnul.
Și acum să cerem binecuvântarea.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
lecturi: 2.