Roman şi Bacău: Tot credinţa în iubire ne va salva. Despre libertate cu Ana Blandiana

La Institutul Teologic Franciscan din Roman, Academia "Petru Tocănel" a continuat seria conferinţelor lunare "Căutăm căi pentru un viitor mai bun pentru toţi", duminică, 12 noiembrie 2023, avându-le ca invitate pe Ana Blandiana şi Ioana Boca, în rolul moderatorului fiind prof. Ioan Dămoc. Luni, 13 noiembrie, Ana Blandiana s-a întâlnit cu tinerii Liceului Teologic Franciscan şi cu cei ai Colegiului Naţional "Roman-Vodă", iar la Bacău cu tinerii Colegiului Naţional "Sfântul Iosif".

Despre invitata specială a serii, referinţele biografice ne dau repere clare: poetă, eseistă, romancieră, apărătoare a drepturilor omului, fondatoarea şi preşedinta Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. De asemenea, emblematic pentru istoria contemporană este faptul că Ana Blandiana a dat naştere şi a cârmuit Alianţa Civică, o organizaţie cu implicaţii politice, creată din dorinţa de a transforma societatea. Al doilea invitat, doamna Ioana Boca, studentă în vremea înfiinţării Memorialului, a fost printre primii studenţi ai Facultăţii de Istorie din Bucureşti implicaţi în proiectul strângerii mărturiilor orale ale celor care s-au opus regimului comunist şi au suferit represalii, acum ocupând funcţia de director executiv al Memorialului Sighet şi al Fundaţiei "Academia Civică" Sighet.

Cu toate locurile ocupate devreme, scările devenind spaţii de şedere pentru cei care au venit mai târziu şi pentru cei politicoşi, profesorul Ioan Dămoc a deschis conferinţa creionând câteva trăsături ale personalităţii Anei Blandiana: opera ei literară, implicare în viaţa cetăţenilor, definind şi câteva trăsături umane: fire modestă, aparent firavă, dar incomodă prin tenacitatea cu care îşi exprimă credinţele.

Doamna Ana Blandiana îşi începe comunicarea cu mirarea de a fi prezentă în faţa unui aşa public numeros, moment ce îi reînvie amintirea discursului ţinut în Piaţa Victoriei când s-a adresat unui public de peste 50.000 de oameni. Din cele mărturisite, aflăm cum împreună cu soţul, Romulus Rusan, au fondat Memorialul durerii, primul pe harta Europei, din necesitatea de a ne aminti: "Memoria poate fi greu de purtat, poate tulbura mâlurile. Dar fără asta, nu putem crea o societate în care valorile se pot aşeza". Descoperim apoi povestea cărţii recent lansate, "Mai-mult-ca-trecutul" ca fiind jurnalul ultimelor 18 luni de dinaintea căderii comunismului, când Ana Blandiana, interzisă fiind să publice, a cuprins în paginile a patru caiete de 100 de file, trăirile şi gândurile personale, cu deznădejdea uneia fără de speranţă.

Cum să dezvăluim memoria pentru ca ororile să nu se mai repete? Resuscitarea comunismului poate fi ţinută în frâu doar dacă rememorăm durerile provocare. Conform mărturiilor adunate în ani, cu surprindere poate, se constată că majoritatea celor care au opus rezistenţă regimului comunist au constituit-o ţăranii, împreună cu celelalte categorii sociale. "Nu e adevărat că nu ne-am opus, nu am fost laşi, nu am stat ca mieii la tăiere". Societatea occidentală de astăzi este pe cale de a repeta istoria.

În încheiere, doamna Ana Blandiana a ţinut să amintească de rolul credinţei în acest demers al învierii. Creştinismul a fost cea mai mare revoluţie care s-a produs vreodată pe pământ. Iubirea mai este călcată în picioare şi astăzi, dar lumina adusă de Isus nu s-a stins şi oamenii încă se pot întoarce spre ea. Pentru noi, vieţuitorii acestor vremuri, salvarea vine din propria credinţă şi din capacitatea noastră de a iubi: "Crezând, ne reconstruim pe noi şi pe ceilalţi".

Al doilea invitat, Ioana Boca ne conduce în înţelegere reperelor organizaţionale ale Memorialului de la Sighet, dimensiunilor numerologice ale victimelor închisorilor comuniste, toate subsumându-se ideii centrale care a crescut acest proiect: să devină un loc din care vizitatorii să plece cu liniştea ignoranţei istoriei zdruncinate. Cu acest prilej, ne-a făcut cunoscut ultimele apariţii editoriale: "Rezistenţa prin rugăciune" - despre mărturiile a 21 de preoţi care au suportat asprimile pedepselor pentru îndrăzneala opoziţiei faţă de comunism şi "Christus vincit" cu mărturiile sorei Catrina Laslău, CJ, din Luizi-Călugăra, fostă administratoare a Nunţiaturii Apostolice din Bucureşti.

A doua zi, luni, 13 noiembrie 2023, începând cu ora 13.00, doamna Ana Blandiana s-a întâlnit cu tinerii Liceului Teologic Franciscan şi cu cei ai Colegiului Naţional "Roman-Vodă", încurajându-i să accepte provocarea universului creat de lectură prin îmbogăţirea imaginaţiei, să trăiască această perioadă a adolescenţei cât mai frumos posibil, pentru anii cu cea mai mare intensitate a trăirii, şi să fie cu adevărat oameni care ştiu să îşi trăiască libertatea, care paradoxal, în zilele noastre, poate duce la izolare de ceilalţi, în timp ce în perioada comunistă dorul libertăţii îi unea pe oameni.

Tot luni, 13 noiembrie, seara, începând cu ora 19.00, la Bacău, unde Academia "Petru Tocănel" organizează seria de conferinţe împreună cu Parohia Romano-Catolică "Sfântul Nicolae" într-o atmosferă primitoare oferită de tinerii Colegiului Naţional "Sfântul Iosif", gazda acestei luni, doamna Ana Blandiana a mai subliniat câteva idei care merită trecute în evidenţă. "Ce să facem cu libertatea?" a fost întrebarea pe care un tânăr a adresat-o unei delegaţii de scriitori şi jurnalişti francezi veniţi în România să-i întrebe pe cetăţeni cum văd viitorul la câteva zile după căderea regimului ceauşist. Apoi, "dacă în Occident a murit Dumnezeu şi în Europa de Est a fost ucis omul, ceea ce e important e de văzut care dintre ei poate fi resuscitat mai uşor". Abia acum, datorită războiului din Ucraina care este un "război post-comunist", Occidentul a înţeles puţin din suferinţa popoarelor care au fost sub blocul comunist.

Deşi, în aparenţă, vizita doamnei Ana Blandiana a însemnat o călătorie în "mai-mult-ca trecutul", cred că numai înţelegând ce a însemnat comunismul pentru poporul român putem să ne dăm seama că astăzi, în "mai-mult-ca-prezentul", "mai-mult-ca-binele" nu reuşeşte să păstreze vie credinţa. Fără credinţă şi respectul sacru care îl impune în modul de a-l privi pe celălalt drept aproapele meu, Ana Blandiana se poate transforma într-un profet al unui "mai-mult-ca-viitorul pe care, de groază,/ Nimeni nu şi-l imaginează/ Ca şi cum nu ar crede/ Că poate fi".

Prof. Gabriela Ghercă

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 12 şi 13 noiembrie: Roman şi Bacău: Tot credinţa în iubire ne va salva. Despre libertate cu Ana Blandiana

lecturi: 2.