© Vatican Media

Papa Francisc: Angelus (5 noiembrie 2023)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Din evanghelia liturgiei de astăzi ascultăm câteva cuvinte ale lui Isus care se referă la cărturari şi farisei, adică liderii religioşi ai poporului. Faţă de aceste autorităţi, Isus foloseşte cuvinte foarte severe: "pentru că ei spun şi nu fac" (Mt 23,3) şi "toate faptele lor le fac pentru a fi văzuţi de oameni" (v. 5). Asta e ceea ce spune Isus: spun şi nu fac şi tot ceea ce fac o fac pentru a apărea.

Aşadar, să ne oprim asupra acestor două aspecte: distanţa între a spune şi a face şi primatul exteriorului asupra interiorului.

Distanţa între a spune şi a face. Acestor învăţători din Israel, care pretind să-i înveţe pe ceilalţi cuvântul lui Dumnezeu şi să fie respectaţi ca autorităţi de la templu, Isus le contestă duplicitatea vieţii lor: predică una, dar apoi trăiesc alta. Aceste cuvinte ale lui Isus amintesc cuvintele profeţilor, îndeosebi ale lui Isaia: "Poporul acesta se apropie de mine cu gura şi mă preamăreşte cu buzele, dar inima lui este departe de mine" (Is 29,13). Acesta este pericolul asupra căruia să veghem: duplicitatea inimii. Şi noi avem acest pericol: această duplicitate a inimii care pune în pericol autenticitatea mărturiei noastre precum şi credibilitatea noastră ca persoane şi creştini.

Noi toţi experimentăm, prin fragilitatea noastră, o anumită distanţă între a spune şi a face; dar este un alt lucru, în schimb, a avea inimă dublă, a trăi cu "un picior în două încălţări" fără a face din asta o problemă. În special atunci când suntem chemaţi - în viaţă, în societate sau în Biserică - să ocupăm un rol de responsabilitate, să ne amintim asta: nu duplicităţii! Pentru un preot, un lucrător pastoral, un politician, un profesor sau un părinte, este valabilă mereu această regulă: ceea ce spui, ceea ce predici altora, angajează-te tu să trăieşti cel dintâi. Pentru a fi învăţători cu autoritate trebuie mai întâi să fim martori credibili.

Al doilea aspect vine în consecinţă: primatul exteriorului asupra interiorului. De fapt, trăind în duplicitate, cărturarii şi fariseii sunt preocupaţi că trebuie să ascundă incoerenţa lor pentru a salva reputaţia lor exterioară. De fapt, dacă oamenii ar şti ce este cu adevărat în inima lor, ei ar fi neruşinaţi, pierzând toată credibilitatea lor. Şi atunci fac fapte pentru apărea drepţi, pentru "a-şi salva reputaţia", după cum se spune. Machiajul este foarte obişnuit: machiază faţa, machiază viaţa, machiază inima. Aceşti oameni "machiaţi" nu ştiu să trăiască adevărul. Şi de atâtea ori şi noi avem această ispită a duplicităţii.

Fraţilor şi surorilor, primind acest avertisment al lui Isus să ne întrebăm şi noi: încercăm să practicăm ceea ce predicăm, sau trăim în duplicitate? Spunem una şi facem alta? Suntem preocupaţi numai să ne arătăm impecabili în exterior, machiaţi, sau ne îngrijim de viaţa noastră interioară în sinceritatea inimii?

Să ne adresăm Sfintei Fecioare: ea care a trăit cu integritate şi umilinţă a inimii după voinţa lui Dumnezeu, să ne ajute să devenim martori credibili ai evangheliei.

________________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Continui să mă gândesc la situaţia gravă din Palestina şi din Israel, unde foarte multe persoane şi-au pierdut viaţa. Vă rog să vă opriţi, în numele lui Dumnezeu: încetaţi focul! Doresc ca să se parcurgă toate căile pentru ca să se evite în mod absolut o lărgire a conflictului, să se poată ajuta cei răniţi şi ajutoarele să ajungă la populaţia din Gaza, unde situaţia umanitară este foarte gravă. Să fie eliberaţi imediat ostaticii. Între ei sunt şi atâţia copii, care să se întoarcă la familiile lor! Da, să ne gândim la copii, la toţi copiii implicaţi în acest război, precum şi în Ucraina şi în alte conflicte: astfel se ucide viitorul lor. Să ne rugăm pentru ca să se aibă puterea de a spune "ajunge!".

Sunt aproape de populaţiile din Nepal care suferă din cauza unui cutremur; precum şi de refugiaţii afgani care au găsit refugiu în Pakistan dar acum nu mai ştiu unde să meargă. Şi mă rog şi pentru victimele furtunilor şi inundaţiilor, în Italia şi în alte ţări.

Vă salut cu afect pe voi toţi, romani şi pelerini din diferite ţări. Îndeosebi salut credincioşii din Viena şi din Valencia, grupul parohial din Cagliari, Fanfara şi Corul din Longomoso, în Alto Adige. Salut tinerii din Rodengo Saiano, Ome şi Padergnone; cateheţii din Cassina de' Pecchi şi cei din parohia "San Giovanni Bosco" din Trieste; şi salut Comitetul "A opri războiul".

Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 2.