© Vatican Media, 25 noiembrie 2014

Papa Francisc: Mesaj adresat membrilor grupului Partidului Popular European din Parlamentul European (11 iunie 2023)

Stimaţi domni şi doamne!

Sunt bucuros să vă adresez un salut cordial vouă, membri ai Grupului Partidului Popular din Parlamentul European, instituţie pe care am vizitat-o în noiembrie 2014, şi profit de ocazie pentru a împărtăşi cu voi câteva reflecţii.

Prima: sunteţi parlamentari, aşadar, sunteţi reprezentanţi ai cetăţenilor care v-au încredinţat un mandat. Când au fost primele alegeri ale Parlamentului European, oamenii s-au interesat, era o noutate, un pas important înainte în construirea Europei unite. Dar, ca întotdeauna, cu trecerea timpului, interesul se diminuează; şi atunci este necesar de a îngriji bine raportul dintre cetăţeni şi parlamentari. Aceasta este o problemă clasică a democraţiilor reprezentative. Şi dacă deja este greu de ţinut vie legătura în cadrul fiecărei ţări, cu atât mai mult este aşa pentru Parlamentul European, care este şi mai "departe". Dar, pe de altă parte, astăzi comunicarea poate ajuta mult la depăşirea distanţelor.

O a doua idee: pluralismul. Este clar că un mare grup parlamentar trebuie să prevadă un anumit pluralism interior. Totuşi, cu privire la unele chestiuni în care sunt în joc valori etice primare şi puncte importante din doctrina socială creştină trebuie să fie unire. Acesta mi se pare un aspect deosebit de interesant, deoarece cere să se gândească la formarea permanentă a parlamentarilor. Este normal ca şi voi să aveţi nevoie de momente de studiu şi de reflecţie în care să aprofundaţi şi să vă confruntaţi asupra unor probleme mai relevante din punct de vedere etic. Este o provocare pasionantă, care se joacă mai ales la nivelul conştiinţei şi care aduce la iveală şi calitatea celui care face politică. Politicianul creştin ar trebui să se distingă prin seriozitatea cu care abordează temele, respingând soluţiile oportuniste şi ţinând mereu ferme criteriile demnităţii persoanei şi ale binelui comun.

În această privinţă, voi aveţi un patrimoniu foarte bogat din care trebuie luat pentru a aduce contribuţia voastră la politica europeană, adică doctrina socială a Bisericii. Să ne gândim, de exemplu, la cele două principii de solidaritate şi subsidiaritate şi la dinamica lor virtuoasă. Există aspecte etico-politice, legate de fiecare dintre aceste două principii, pe care voi le împărtăşiţi cu colegi din diferite apartenenţe, care accentuează ori pe unul, ori pe altul; dar împletirea celor două, faptul de a le activa împreună şi de a le face să funcţioneze în manieră complementară, aceasta este proprie gândirii sociale şi economice de inspiraţie creştine şi, prin urmare, este încredinţată în mod deosebit responsabilităţii voastre.

Un alt aspect care are analogie cu asta: viziunea despre o Europă care să ţină împreună unitatea şi diversitatea. Acest lucru este fundamental; am avut ocazia de a sublinia asta recent în vizita în Ungaria. O Europă care să valorizeze pe deplin diferitele culturi care o compun, bogăţia sa enormă de tradiţii, de limbi, de identităţi, care sunt cele ale popoarelor sale şi ale istoriilor sale; şi care, în acelaşi timp, să fie capabilă, cu instituţiile sale şi iniţiativele sale politice şi culturale, să facă în aşa fel încât acest mozaic foarte bogat să compună figuri coerente.

Şi pentru aceasta este nevoie de o inspiraţie puternică, de un "suflet", mie îmi place să spun că este nevoie de "vise". Este nevoie de valori înalte şi de o viziune politică înaltă. Cu asta nu intenţionez să diminuez importanţa gestionării obişnuite, a bunei administraţii normale, dimpotrivă, dacă este bună, aceasta este deja foarte mult. Dar nu este suficient, nu este suficient a susţine o Europă care trebuie să facă faţă marilor provocări globale din secolul al XXI-lea. Pentru a înfrunta aceste provocări ca Europă unită, este nevoie de o inspiraţie înaltă şi puternică. Şi voi, aş vrea să spun, ar trebui să fiţi primii care preţuiţi exemplele şi învăţăturile părinţilor fondatori ai acestei Europe. Pariul originar, care poate fi şi pariul actual, este de a tinde nu numai la o organizaţie care să tuteleze interesele naţiunilor europene, ci la o uniune în care toţi să poată trăi o viaţă "pe măsura omului, fraternă şi dreaptă" (P.H. Spaak, Discurs rostit cu ocazia semnării Tratatelor de la Roma, 25 martie 1957).

Aş vrea să scot în evidenţă acest termen: fraternă. Aşa cum ştiţi, fraternitatea şi prietenia socială este marele "vis" pe care l-am împărtăşit cu toată Biserica şi cu toţi bărbaţii şi femeile de bunăvoinţă (cf. enciclica Fratelli tutti, 8). Cred că fraternitatea poate să fie şi izvor de inspiraţie pentru cel care vrea astăzi să reanime Europa, ca să răspundă pe deplin la aşteptările fie ale popoarelor sale, fie ale lumii întregi. Pentru că un proiect de Europă astăzi nu poate decât să fie un proiect de respiraţie mondială. Consider că politicienii creştinii astăzi ar trebui să se recunoască din capacitatea de a traduce marele vis de fraternitate în acţiuni concrete de politică bună la toate nivelurile: local, naţional, internaţional. De exemplu: provocări precum cea a migraţiilor sau cea a îngrijirii planetei mi se pare că pot să fie înfruntate numai pornind de la acest mare principiu inspirator: fraternitatea umană.

Dragi prieteni, să comemorăm originile: să nu uităm cum s-a născut Europa unită; să nu uităm tragedia războaielor din secolul al XX-lea. Munca treptată şi răbdătoare de construire a unei Europe unite, în domenii mai întâi particulare şi apoi tot mai generale, ce anume avea înăuntru ca inspiraţie? Ce ideal, dacă nu acela de a genera un spaţiu unde să se poată trăi în libertate, dreptate şi pace, respectându-i pe toţi în diversitate? Astăzi, acest proiect este pus la încercare într-o lume globalizată, dar poate să fie relansat luând din inspiraţia originară, care este mai actuală şi rodnică decât oricând nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga familie umană.

Şi aş vrea să închei cu o ultimă observaţie: cine sunt aceia care trăiesc mai mult Europa unită? Voi mă învăţaţi asta: sunt tinerii. Astăzi, se începe repede să se facă perioade de studiu în străinătate; apoi, pentru universitate, îndeosebi specializările, orizontul este european; şi tot aşa pentru căutarea locului de muncă... Nu mă refer la necesitatea tristă, care din păcate există, de a merge în altă parte datorită lipsei de oportunitate în patrie; nu, ci la faptul că pentru tineri este normal de acum, de exemplu, să facă o primă parte a studiilor în propria ţară şi să se specializeze în alta. Cam cum se întâmpla în Evul Mediu: se studia un pic la Padova, un pic la Paris, un pic la Oxford sau la Heidelberg... Să privim la ei, la tineri, şi să ne gândim la o Europă şi la o lume care să fie la înălţimea viselor lor.

Pentru aceasta vă încurajez să mergeţi înainte cu curaj şi speranţă, cu ajutorul lui Dumnezeu. Evanghelia să fie steaua voastră polară şi doctrina socială să fie busola voastră. Vă binecuvântez din inimă pe voi toţi şi pe cei dragi ai voştri. Şi vă cer cu rugăminte să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc!

Roma, Policlinica "Gemelli", 9 iunie 2023

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 1.