© Vatican Media

Papa Francisc: Discurs adresat participanţilor la Întâlnirea "Minerva Dialogues" promovată de Dicasterul pentru Cultură şi Educaţie (27 martie 2023)

Dragi prieteni!

Bine aţi venit voi toţi, care sunteţi reuniţi la Roma pentru întâlnirea voastră anuală. Ea convoacă experţi din lumea tehnologiei - oameni de ştiinţă, ingineri, conducători de firme, jurişti şi filozofi - împreună cu reprezentanţi ai Bisericii - oficiali din Curie, teologi şi moralişti - cu obiectivul de a favoriza conştiinţă mai mare şi de a lua în considerare impactul social şi cultural al tehnologiilor digitale, îndeosebi al inteligenţei artificiale. Apreciez mult acest drum de dialog, care, în ultimii ani, a permis să fie împărtăşite contribuţii şi intuiţii şi să se preţuiască înţelepciunea celorlalţi. Prezenţa voastră dă mărturie despre angajarea de a garanta o confruntare serioasă şi inclusivă la nivel global cu privire la folosirea responsabilă a acestor tehnologii, o confruntare deschisă la valorile religioase. Sunt convins că dialogul între credincioşi şi necredincioşi cu privire la problemele fundamentale ale eticii, ale ştiinţei şi ale artei şi cu privire la căutarea semnificaţiei vieţii este un drum pentru construirea păcii şi pentru dezvoltarea umană integrală.

Tehnologia este de mare ajutor pentru omenire. Să ne gândim la nenumăratele progrese în domeniile medicinii, ale ingineriei şi ale comunicaţiilor (cf. Enciclica Laudato si', 102). Şi în timp ce recunoaştem binefacerile ştiinţei şi ale tehnicii, vedem în ele o dovadă a creativităţii fiinţei umane, precum şi a nobleţei vocaţiei sale de a participa responsabil la acţiunea creativă a lui Dumnezeu (cf. ibid., 131).

În această perspectivă, consider că dezvoltarea inteligenţei artificiale şi asimilarea automatică are potenţialul de a contribui benefic la viitorul omenirii, nu putem să o rebutăm. Însă sunt sigur că acest potenţial se va realiza numai dacă va există o voinţă coerentă din partea celor care dezvoltă tehnologiile pentru a acţiona în mod etic şi responsabil. În acest sens, încurajează angajarea atâtor persoane care lucrează în aceste domenii pentru a garanta că tehnologia este centrată pe om, întemeiată pe baze etice în proiectare şi finalizată spre bine. Mă bucură faptul că a rezultat un consens pentru ca procesele de dezvoltare să respecte valori precum incluziunea, transparenţa, siguranţa, echitatea, secretul şi credibilitatea. Primesc cu favoare şi eforturile organizaţiilor internaţionale pentru a reglementa aceste tehnologii, ca să promoveze un progres autentic, adică să contribuie pentru a lăsa o lume mai bună şi o calitate a vieţii în mod integral superioară (cf. ibid., 194).

Nu va fi uşor să se ajungă la un acord în aceste zone. De fapt, "creşterea tehnologică imensă nu a fost însoţită de o dezvoltare a fiinţei umane în ceea ce priveşte responsabilitatea, valorile şi conştiinţa" (ibid., 105). În afară de asta, lumea actuală este caracterizată de o mare pluralitate de sisteme politice, culturi, tradiţii, concepţii filozofice şi etice şi credinţe religioase. Discuţiile sunt tot mai polarizate şi, lipsind încrederea şi o viziune împărtăşită a ceea ce face viaţa demnă, dezbaterile publice riscă să fie polemice şi neconcludente.

Numai un dialog inclusiv, în care persoanele caută împreună adevărul, poate face să reiasă un adevărat consens; şi asta se poate întâmpla dacă se împărtăşeşte convingerea că "în însăşi realitatea fiinţei umane şi a societăţii [...] există o serie de structuri de bază care susţin dezvoltarea lor şi supravieţuirea lor" (Enciclica Fratelli tutti, 212). Valoarea fundamentală pe care trebuie s-o recunoaştem şi s-o promovăm este aceea a demnităţii persoanei umane (cf. ibid., 213). De aceea, vă invit, în deliberările voastre, să faceţi din demnitatea intrinsecă a fiecărui bărbat şi a fiecărei femei criteriul-cheie în evaluarea tehnologiilor care apar, care revelează pozitivitatea lor etică în măsura în care ajută la manifestarea acestei demnităţi şi la mărirea exprimării ei, la toate nivelurile vieţii umane.

Mă preocupă faptul că datele adunate până acum par să sugereze că tehnologiile digitale au folosit pentru a mări inegalităţile în lume. Nu numai diferenţele de bogăţie materială, care sunt importante, ci şi cele de acces la influenţa politică şi socială. Ne întrebăm: instituţiile noastre naţionale şi internaţionale sunt în măsură să considere firmele tehnologice responsabile de impactul social şi cultural al produselor lor? Există riscul ca mărirea inegalităţii să poată compromite simţul nostru de solidaritate umană şi socială? Am putea pierde simţul nostru de destin împărtăşit? În realitate, ţinta noastră este ca această creştere a inovaţiei ştiinţifice şi tehnologice să fie însoţită de o mai mare egalitate şi incluziune socială (cf. Video-mesaj adresat Conferinţei TED de la Vancouver, 26 aprilie 2017).

Această problemă a inegalităţii poate să fie agravată de o falsă concepţie despre meritocraţie care ameninţă noţiunea de demnitate umană. Recunoaşterea şi răsplata meritului şi a efortului uman au un fundament, dar există riscul de a concepe avantajul economic al câtorva ca obţinut sau meritat, în timp ce sărăcia atâtora este văzută, într-un anumit sens, ca vina lor. Această abordare subevaluează inegalităţile iniţiale între persoane în ceea ce priveşte bogăţia, oportunităţile educative şi legăturile sociale şi tratează privilegiul şi avantajul ca pe nişte cuceriri personale. Prin urmare - în termeni schematici -, dacă sărăcia este vina săracilor, bogaţii sunt scutiţi să facă ceva (cf. Discurs adresat lumii muncii, Genova, 27 mai 2017).

Conceptul de demnitate umană - acesta este centrul - ne impune să recunoaştem şi să respectăm faptul că valoarea fundamentală a unei persoane nu poate să fie măsurată de un ansamblu de date. În procesele decizionale sociale şi economice, trebuie să fim atenţi când încredinţăm judecăţile unor algoritmi care elaborează date culese, adesea în mod ambiguu, cu privire la indivizi şi la caracteristicile lor şi la comportamentele lor din trecut. Aceste date pot fi contaminate de prejudecăţi şi preconcepţii sociale. Cu atât mai mult cu cât un comportament din trecut al unui individ nu ar trebui să fie folosit pentru a-i nega oportunitatea de a se schimba, de a creşte şi de a contribui la societate. Nu putem permite ca algoritmii să limiteze sau să condiţioneze respectarea demnităţii umane, nici să excludă compasiunea, milostivirea, iertare şi, mai ales, deschiderea la speranţa unei schimbări a persoanei.

Dragi prieteni, închei reafirmând convingerea că numai forme de dialog cu adevărat inclusive pot permite să se discearnă cu înţelepciune cum să se pună inteligenţa artificială şi tehnologiile digitale în slujba familiei umane. Istoria biblică a Turnului Babel (cf. Gen 11) a fost utilizată adesea pentru a putea avertiza cu privire la ambiţiile excesive ale ştiinţei şi ale tehnologiei. În realitate, Scriptura ne avertizează cu privire la orgoliul de a voi "să atingem cerul" (v. 4), adică să prindem şi să punem în stăpânire orizontul de valori care identifică şi garantează demnitatea noastră umană. Şi întotdeauna, când există asta, se ajunge într-o gravă nedreptate chiar în societate. În mitul Turnului Babel, a face o cărămidă este greu: a face lutul, paiele, a amesteca, după aceea a coace... Când o cărămidă cădea, era o pierdere grea, se plângea mult: "Am pierdut o cărămidă". Dacă însă cădea un muncitor, nimeni nu spunea nimic. Asta trebuie să ne facă să ne gândim: ce este mai important? Cărămida sau bărbatul sau femeia care lucrează? Aceasta este o distincţie care trebuie să ne facă să ne gândim. Şi după Turnul Babel, crearea de limbi diferite care a urmat devine, ca orice intervenţie a lui Dumnezeu, o nouă posibilitate. Ea ne invită să luăm în considerare diferenţa şi diversitatea ca o bogăţie, pentru că uniformitatea nu ne lasă să creştem, uniformitatea impusă. Numai o anumită uniformitate disciplinară este bună - eventual -, dar cea impusă nu este bună. Lipsa de diversitate este lipsă de bogăţie, pentru că diversitatea ne impune să învăţăm împreună unii de la alţii şi să redescoperim cu umilinţă sensul autentic şi însemnătatea demnităţii noastre umane. Să nu uităm că diferenţele stimulează creativitatea, "creează tensiune şi în rezolvarea unei tensiuni constă progresul omenirii" (Enciclica Fratelli tutti, 203), când tensiunile se rezolvă pe un plan superior, care nu elimină polii care sunt în tensiune, ci îi face să se matureze.

Urez tot binele pentru dialogurile voastre şi vă mulţumesc pentru angajarea voastră de a asculta şi de a creşte în înţelegerea contribuţiei fiecăruia. Vă binecuvântez şi vă cer, cu rugăminte, să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 92.