© Vatican News

Bartolomeu I: Cu papa pentru o dată comună a Paştelui între catolici şi ortodocşi

de Fausta Speranza

Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, a primit ieri [10 noiembrie 2022], în sediul patriarhiei la Istanbul, grupul de preoţi şi jurnalişti care din iniţiativa Opera Romana Pellegrinaggi se află de câteva zile în Turcia în vizită la locurile sfinte pe urmele Sfântului Paul, pentru a relansa experienţa pelerinajelor după închiderile datorate pandemiei. În intervenţia de bun-venit, patriarhul a adresat înainte de toate un gând drag papei, "frate" în credinţă, pe care l-a întâlnit cu câteva zile în urmă în Bahrain, trimiţând în acelaşi timp un salut afectuos preşedintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella, şi cuvinte de urare noului guvern italian şi lumii politice, însoţindu-i-le de o încurajare de a lucra pentru binele comun.

După aceea Bartolomeu I a anunţat că vrea să meargă mâine în Cipru pentru a participa la înmormântarea arhiepiscopului ortodox Chrysostomos al II-lea, decedat după o boală lungă la 7 noiembrie, o călătorie deosebit de semnificativă în timpul căreia, a spus el, îl va întâlni pe reprezentantul papei, cardinalul Kurt Koch, preşedinte al Dicasterului pentru Promovarea Unităţii Creştinilor.

Patriarhul ecumenic s-a oprit apoi asupra angajamentului dus înainte cu Papa Francisc în vederea aniversării Conciliului din Niceea, convocat de împăratul Constantin în 325.

Sanctitate, ce ne puteţi spune despre acest angajament comun?

Conciliul ecumenic (din Niceea - nr) a fost foarte important pentru a fixa conţinutul credinţei noastre creştine, dar şi pentru a fixa data Paştelui, cum şi când trebuie să fie celebrat. Din păcate nu îl celebrăm împreună de mulţi ani, de multe secole. Aşadar, în cadrul acestei aniversări, obiect al eforturilor împărtăşite cu papa este acela de a găsi o soluţie la asta. Probabil că nu este acum momentul de a da amănuntele, dar vreau să subliniez că din partea ortodoxă şi din partea catolică există această intenţie bună de a fixa în sfârşit o dată comună pentru celebrarea Învierii lui Cristos. Sperăm să obţinem de data aceasta un rezultat bun.

Cum vedeţi speranţele de pace în faţa războiului devastator care a lovit în Ucraina?

Nu se poate justifica acest război în nicio manieră. Am vorbit despre asta în ultima vreme şi în timp ce eram în Anglia. Am vorbit în manieră dură, dar trebuia s-o fac în numele credinţei noastre creştine şi nu numai. Mi se pare că toţi oamenii care au o viziune justă a lucrurilor nu pot să nu condamne acest război. Papa însuşi vrea să sensibilizeze toată lumea la pace. Într-un mesaj al său, la 1 ianuarie în urmă cu câţiva ani, papa a spus că nu putem avea pacea fără dreptate. Este un cuvânt foarte corect, acesta: nu putem avem pace fără dreptate. Acest lucru este valabil mereu şi în omiliile mele repet aceste mesaje ale papei, ale tuturor papilor, referitoare la 1 ianuarie care este ziua de rugăciune pentru pace. Sunt mesaje foarte importante şi conţinutul lor este foarte înţelept.

Din partea mea, vă urez o întoarcere bună şi să nu uitaţi Turcia, Anatolia, unde există atâtea amintiri ale trecutului nostru creştin, mai ales din primele secole ale creştinismului, ale Conciliilor ecumenice... Eu mă aflam cu ierarhia catolică din ţara noastră în urmă cu câteva săptămâni la Efes, unde nunţiul apostolic din Ankara şi episcopii catolici au concelebrat Liturghia în catedrala celui de-al treilea Conciliu ecumenic, ocazie în care mi-au cerut să ţin omilia. Din acel timp dăinuie nu numai Conciliul din Calcedon, locurile Conciliilor ecumenice, Constantinopol, ci monahismul, arta sacră, teologia, părinţii din Capadocia... Avem atâtea locuri sacre pe care din când în când trebuie să le venerăm din nou, de la care să luăm inspiraţie mergând înapoi la secolele trecute, în care să ne rugăm şi să cunoaştem mai bine poporul turc, care este foarte ospitalier. Toţi străinii care vin aici au această impresie.

Patriarhia ecumenică s-a remarcat de mulţi ani cu privire la importanţa de a tutela ambientul şi viaţa umană. În faţa digitalizării nu există riscul ca să se pună în pericol demnitatea umană încredinţând-o într-un anumit mod maşinilor? Ce părere aveţi?

Noi respectăm ştiinţa, respectăm tehnologia. Conciliul panortodox din Creta din 2016 a spus că ştiinţa, tehnologia, cercetarea ştiinţifică sunt un dar al lui Dumnezeu, dar pe de altă parte recunoaştem că există derive. Noi punem în centrul a toate persoana umană, demnitatea persoanei umane. Desigur că în şcoli se foloseşte mult tehnologia modernă, digitală, dar această metodă nouă nu poate înlocui metoda antică a învăţământului bazat pe valorile spirituale, pe etică. Repet asta: în centrul a toate este demnitatea persoanei umane, în jurul cărei trebuie să face alegerile noastre, respectând libertatea persoanei umane.

(După Vatican News, 11 noiembrie 2022)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 3073.