Cardinalul Hollerich: Mai puţine arme în Europa, a da răspuns pozitiv aderării Ucrainei

de Salvatore Cernuzio

Înainte de toate sfârşitul războiului în Ucraina, care a provocat în peste şaptezeci de zile "prea multe victime şi distrugeri", apoi "un răspuns pozitiv şi realist" la cererea ţării europene de aderare la Uniunea Europeană. Este cererea pe care cardinalul Jean Claude Hollerich, preşedinte al COMECE, o înaintează în numele Bisericilor de pe bătrânul continent în ziua în care se celebrează Ziua Europei. Această dată aminteşte Declaraţia Schuman care "a deschis calea la o reconciliere durabilă între Franţa şi Germania" şi "la procesul de unificare europeană". Proces "departe de a fi completat", afirmă Hollerich. Cu atât mai mult în acest an cu un conflict brutal care ameninţă grav acele fundamente de pace şi unitate pe care a fost construită Uniunea.

Într-un statement difuzat pe 9 mai 2022, cardinalul aminteşte acţiunea Bisericii europene de la începutul agresiunii forţelor ruseşti, la 24 februarie: pe de o parte, rugăciunea neîncetată "pentru pace"; pe de altă parte, "ajutoarele umanitare, financiare şi militare în sprijinul Ucrainei" oferite de statele membre. "Aşa cum probabil niciodată înainte de semnarea tratatului care instituie comunitatea europeană acum şaptezeci de ani, liderii politici se gândesc şi discută cu privire la o cooperare mult mai strânsă în materie de apărare şi siguranţă", afirmă cardinalul, exprimând speranţa sinceră "că pacea în Europa şi în lume să devină mai puţin fragilă şi folosirea armelor de foc mai puţin frecventă prin aceste discuţii şi prin acordurile succesive".

Hollerich solicită după aceea un răspuns "pozitiv şi realist" la cererea prezentată la 28 februarie de guvernul ucrainean de a adera la UE. "Ucraina, dar şi Moldova, Georgia şi toate celelalte ţări europene, îndeosebi în regiunea Balcanilor occidentali, care au făcut aceeaşi cerere în trecut şi au întreprins reforme semnificative, au nevoie de o perspectivă de aderare credibilă", scrie el.

Hollerich vorbeşte tot în numele Bisericii Catolice atunci când afirmă că "va continua să fie o însoţitoare fidelă şi onestă" pe drumul de pace şi reconciliere a continentului. De altfel, asta a făcut Biserica în ultimele decenii: toţi papii, de la Pius al XII-lea încoace, precum şi episcopii europeni, ordinele călugăreşti şi mişcările laice "nu au încetat niciodată să îmbrăţişeze fără rezerve procesul de unificare europeană şi valorile sale de fond". "A exprima uneori rezerve cu privire la chestiuni politice izolate nu poate schimba asta", subliniază cardinalul. Care încurajează toţi liderii politici "să perceapă noile provocări şi oportunităţile care ne aşteaptă".

Conceptul asupra căruia trebuie reflectat este cel de "schimbare", afirmă preşedintele COMECE. "Procesul de unificare europeană ar putea să nu fie niciodată încheiat din cauza dinamicelor mereu schimbătoare ale societăţii umane. Prin urmare, nu trebuie să ne temem de adaptarea la circumstanţele schimbătoare şi de îmbunătăţirea funcţionării interne. Dimpotrivă, ar trebui să fie îmbrăţişate cu curaj şi determinare".

Inspiraţia lui Robert Schuman şi a celorlalţi era "să păstreze pacea şi siguranţa, să ajungă la creştere sustenabilă şi la prosperitate prin exercitarea comună a suveranităţii naţionale a părţilor". Totul declinat după valori împărtăşite ca "libertatea şi respectarea demnităţii fiecărei persoane şi a drepturilor umane, democraţia şi statul de drept, solidaritatea şi subsidiaritatea". Cu toate acestea, astăzi "putem trăi într-o lume în care fidelitatea faţă de această inspiraţie şi faţă de aceste valori înseamnă din nou a prevedea o schimbare pentru Uniunea Europeană", spune Hollerich. Mai mult, uneori schimbarea "este necesară şi pozitivă" tocmai "pentru a păstra o bună inspiraţie iniţială şi valorile sale de fond".

În această privinţă, cardinalul aminteşte ceremonia specială care se va ţine astăzi la Strasbourg, în care vor fi înmânate preşedinţilor instituţiilor europene cele 49 de propuneri ale Conferinţei despre Viitorul Europei, adoptate la 30 aprilie, despre temele ambientului, schimbării climatice, transformării digitale, economiei sociale de piaţă, rolului UE în lume. "Nu va plăcea tuturor fiecare dintre ele, dar dacă sunt luate toate împreună nu se poate decât să ne bucurăm de creativitatea şi de prospeţimea care transpare din această listă. Este rezultatul - asigură cardinalul - unui îndrăzneţ experiment de participare a cetăţenilor prin frontierele culturale, lingvistice şi politice şi sperăm ca experimentul să continue". "Ca Biserică suntem gata să jucăm un rol şi mai activ", subliniază cardinalul. "Aşteptările sunt mari" şi europenii "doresc o economie respectuoasă, responsabilă, socială şi sustenabilă".

(După Vatican News, 9 mai 2022)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 262.