Papa Francisc: Angelus (6 martie 2022)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Evanghelia liturgiei de astăzi, prima duminică din Postul Mare, ne duce în pustiu, unde Isus este condus de Duhul Sfânt, timp de patruzeci de zile, pentru a fi ispitit de diavol (cf. Lc 4,1-13). Şi Isus a fost ispitit de diavol şi ne însoţeşte, pe fiecare dintre noi, în ispitele noastre. Pustiul simbolizează lupta împotriva seducţiilor răului, pentru a învăţa să se aleagă libertatea adevărată. De fapt, Isus trăieşte experienţa pustiului chiar înainte de a începe misiunea sa publică. Tocmai prin acea luptă spirituală El afirmă cu hotărâre ce fel de Mesia intenţionează să fie. Nu un Mesia aşa, ci aşa: aş spune că tocmai aceasta este declaraţia identităţii mesianice a lui Isus, a căii mesianice a lui Isus. "Eu sunt Mesia, dar pe acest drum". Aşadar, să privim de aproape ispitele împotriva cărora luptă.

Diavolul se adresează Lui de două ori spunându-i: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu..." (v. 3.9). Adică îi propune să profite de poziţia sa: mai întâi pentru a satisface nevoile materiale pe care le simte (cf. v. 3) - foamea -; apoi pentru a mări puterea sa (cf. v. 6-7); în sfârşit pentru a avea de la Dumnezeu un semn miraculos (cf. v. 9-11). Trei ispite. Este ca şi cum ar spune: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, profită de asta!". De câte ori ni se întâmplă nouă asta: "Dar dacă tu eşti în poziţia aceea, profită de ea! Nu lăsa să-ţi scape oportunitatea, ocazia", adică "gândeşte-te la profitul tău". Este o propunere seducătoare, dar te duce la sclavia inimii: ne face obsedaţi de dorinţa de avere, reduce totul la posesia lucrurilor, a puterii, a faimei. Este nucleul ispitelor: "otrava patimilor" în care se înrădăcinează răul. Să ne privim înăuntru şi vom găsi că ispitele noastre au mereu această schemă, au mereu acest mod de a acţiona.

Însă Isus se opune în mod învingător atracţiilor răului. Cum face asta? Răspunzând ispitelor cu Cuvântul lui Dumnezeu, care spune să nu se profite, să nu fie folosit Dumnezeu, ceilalţi şi lucrurile pentru sine înşişi, să nu se exploateze propria poziţie pentru a obţine privilegii. Pentru că fericirea şi libertatea adevărată nu se află în avere, ci în împărtăşire; nu în a profita de ceilalţi, ci în a-i iubi; nu în obsesia puterii, ci în bucuria slujirii.

Fraţi şi surori, aceste ispite ne însoţesc şi pe noi pe drumul vieţii. Trebuie să veghem, să nu ne înspăimântăm - se întâmplă tuturor - şi să veghem, pentru că adesea se prezintă sub o aparentă formă de bine. De fapt, diavolul, care este viclean, foloseşte mereu înşelătoria. A voit să-l facă pe Isus să creadă că propunerile sale erau utile pentru a demonstra că era cu adevărat Fiul lui Dumnezeu.

Şi aş vrea să subliniez un lucru. Isus nu dialoghează cu diavolul: Isus n-a dialogat niciodată cu diavolul. Ori l-a alungat, atunci când îi vindeca pe cei posedaţi de diavol, ori în acest caz, trebuind să răspundă, face asta cu Cuvântul lui Dumnezeu, niciodată cu cuvântul său. Fraţi şi surori, să nu intrăm niciodată în dialog cu diavolul: este mai viclean decât noi. Niciodată! Să fim agăţaţi de Cuvântul lui Dumnezeu ca şi Isus şi maxim să răspundem mereu cu Cuvântul lui Dumnezeu. Şi pe acest drum nu vom greşi.

Aşa face diavolul cu noi: vine adesea "cu ochi dulci", "cu faţa angelică"; ştia chiar să se travestească în motivaţii sacre, aparent religioase! Dacă cedăm linguşirilor sale, ajungem ca să-i justificăm falsitatea noastră, mascând-o cu intenţii bune. De exemplu, de câte ori nu am auzit asta: "Am făcut afaceri stranii, dar i-am ajutat pe săraci"; "am profitat de rolul meu - de politician, de guvernant, de preot, de episcop -, dar şi în scop de bine"; "am cedat instinctelor mele, dar în fond nu am făcut rău nimănui", aceste justificări, şi aşa mai departe, una după alta. Vă rog: cu răul, fără compromisuri! Cu diavolul, fără dialog! Cu ispita nu trebuie dialogat, nu trebuie căzut în acel somn al conştiinţei care ne face să spunem: "Dar, în fond nu este grav, toţi fac aşa"! Să privim la Isus, care nu caută aranjamente, nu face acorduri cu răul. Diavolului îi opune Cuvântul lui Dumnezeu, care este mai puternic decât diavolul, şi astfel învinge ispitele.

Acest timp al Postului Mare să fie şi pentru noi timp de pustiu. Să ne luăm spaţii de tăcere şi de rugăciune - un pic, ne va face bine -; în aceste spaţii să ne oprim şi să privim ceea ce se agită în inima noastră, adevărul nostru interior, ceea ce noi ştim că nu poate să fie justificat. Să facem claritate interioară, punându-ne în faţa Cuvântului lui Dumnezeu în rugăciune, pentru ca să aibă loc în noi o luptă benefică împotriva răului care ne face sclavi, o luptă pentru libertate.

Să cerem Sfintei Fecioare să ne însoţească în pustiul Postului Mare şi să ajute drumul nostru de convertire.

________________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

În Ucraina curg râuri de sânge şi de lacrimi. Nu este vorba numai de o operaţiune militară, ci de război, care seamănă moarte, distrugere şi mizerie. Victimele sunt tot mai numeroase, precum şi persoanele care fug, în special mame şi copii. În acea ţară martirizată creşte în mod dramatic din oră în oră necesitatea de asistenţă umanitară.

Adresez apelul meu insistent pentru ca să se asigure cu adevărat coridoare umanitare şi să fie garantat şi facilitat accesul ajutoarelor la zonele asediate, pentru a oferi ajutor vital fraţilor noştri şi surorilor noastre oprimaţi de bombe şi de frică.

Mulţumesc tuturor celor care îi primesc pe refugiaţi. Mai ales implor ca să înceteze atacurile armate şi să prevaleze negocierea - şi să prevaleze şi bunul simţ -. Şi să se respecte din nou dreptul internaţional!

Şi aş vrea să mulţumesc şi jurnaliştilor care pentru a garanta informarea îşi pun în pericol propria viaţă. Mulţumesc, fraţi şi surori, pentru această slujire a voastră! O slujire care ne permite să fim aproape de drama acelei populaţii şi ne permite să evaluăm cruzimea unui război. Mulţumesc, fraţi şi surori.

Să ne rugăm împreună pentru Ucraina: aici în faţă avem steagurile sale. Să o rugăm împreună, ca fraţi, pe Sfânta Fecioară Maria Regina Ucrainei. Bucură-te Marie...

Sfântul Scaun este dispus să facă totul, să fie în slujire pentru această pace. În aceste zile, au mers în Ucraina doi cardinali, pentru a sluji poporul, pentru a ajuta. Cardinalul Krajewski, elemoziner, pentru a duce ajutoare celor nevoiaşi, şi cardinalul Czerny, prefect ad interim al Dicasterului pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale. Această prezenţă a celor doi cardinali acolo este prezenţa nu doar a papei, ci a întregului popor creştin care vrea să se apropie şi să spună: "Războiul este o nebunie! Opriţi-vă, vă rog! Priviţi această cruzime!".

Vă salut pe voi toţi, romani şi pelerini veniţi din Italia şi din diferite ţări. Îndeosebi, salut credincioşii din Concord - California, cei din diferite oraşe ale Poloniei şi cei din Cordoba şi Sobradiel în Spania. Salut comunitatea Seminarului Francez din Roma cu rudele; credincioşii din Vedano al Lambro; tinerii din Saronno, Cesano Maderno, Baggio şi Valceresio, Dieceza de Milano, şi cei din Papiano şi Cerqueto, Dieceza de Perugia. Salut donatorii voluntari de la Poliţia de Stat italiană, precum şi participanţii la pelerinajul în amintirea vizitei mele în Irak, făcută chiar în urmă cu un an.

Astăzi după-amiază, împreună cu colaboratorii din Curia Romană, vom începe exerciţiile spirituale. Purtăm în rugăciunea noastră toate necesităţile Bisericii şi ale familiei umane. Şi voi, vă rog, să vă rugaţi pentru noi.

Urez tuturor o duminică frumoasă şi un drum rodnic de Postul Mare! Poftă bună şi la revedere.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 421.