Crăciunul papei pe firul amintirilor

de Adriana Masotti

Papa Francisc răspunde la întrebările de la Repubblica şi La Stampa la Casa "Sfânta Marta", în iminenţa sărbătorilor. Semnificaţia Crăciunului astăzi şi Crăciunul din copilăria sa la Buenos Aires, lecturile sale şi sporturile preferate, săracii, copiii bolnavi şi cei abuzaţi, viitorul omenirii: despre aceasta şi despre altele Papa Francisc vorbeşte în conversaţia cu jurnaliştii Paolo Rodari şi Domenico Agasso.

Din amintirile sale despre Crăciunul din Argentina, Papa Francisc povesteşte că în familia sa era sărbătorit în dimineaţa de 25 decembrie, mereu la bunici. Odată, spune el, "am ajuns şi bunica încă mai făcea pălăriuţe, le făcea manual. Făcuse 400! Eram uluiţi! Toată familia noastră era acolo: veneau şi unchii şi verişorii". Astăzi, pentru papa Crăciunul "este mereu o surpriză. Domnul este cel care vine să ne viziteze", o surpriză la care se pregăteşte predispundându-se să-l "întâlnească pe Dumnezeu". Apoi spune că-i plac mult cântecele de Crăciun precum "Silent Night" sau "Tu scendi dalle stelle" care "transmit pace, speranţă, creează atmosfera de bucurie pentru Fiul lui Dumnezeu care se naşte pe pământ ca şi noi, pentru noi".

La Crăciun gândul său se îndreaptă spre săraci, care sunt ca Isus născut sărac, şi după aceea "la toţi cei uitaţi, cei abandonaţi, cei din urmă, şi îndeosebi copiii abuzaţi şi reduşi la sclavie. Mă face să plâng şi să mă supăr - afirmă el - să aud istoriile de adulţi vulnerabili şi de copii care sunt exploataţi". Găsesc spaţiu în inima sa şi copiii care vor trăi Crăciunul în spital. În faţa suferinţei lor nu există cuvinte, "putem doar să ne agăţăm de credinţă", în timp ce părinţilor copiilor sănătoşi papa le recomandă să nu uite "cât sunt de norocoşi" şi să se dedice lor mai mult. Papa Francisc spune că admiră munca personalului medical şi sanitar din spitale. "Adesea - susţine el - nu ne dăm seama de măreţia activităţii zilnice a acestor medici, asistenţi medicali şi colaboratori sanitari, şi în schimb toţi trebuie să fi recunoscători fiecăruia dintre ei".

Amintind că în urmă cu puţine zile a împlinit 85 de ani, o întrebare adresată papei este să relateze cum sărbătorea ziua de naştere când era copil. "Era o sărbătoare pentru toată familia", răspunde Papa Francisc. "Mama mea făcea ciocolată de băut, foarte densă". Cu privire la jocurile din copilărie, papa vorbeşte despre fotbalul jucat într-o piaţă aproape de casă cu toţi copiii din cartier. Adesea mingea era făcută din cârpe, "pelota de trapo", devenit un simbol cultural în Argentina din acea epocă. Dar despre el Papa Francisc spune că nu era foarte bun. "Atunci stăteam în poartă, unde mă descurcam. A fi portar a fost pentru mine o mare şcoală de viaţă. Portarul trebuie să fie gata să răspundă la pericolele care pot veni din orice parte...". Juca şi baschet tânărul Jorge Mario Bergoglio, şi în familie se ţinea cont foarte mult de lectură. Îndeosebi tatăl era un cititor pasionat. Papa citează câteva dintre volumele l-au ajutat să se formeze, să crească, de exemplu "Inimă" de Edmondo De Amicis, romanele lui Jorge Luis Borges şi Fiodor Dostoievski, şi poeziile lui Friedrich Hölderlin. Şi "Logodnicii" şi apoi "Divina Comedie" din care tatăl recita pe de rost câteva pasaje. "Da la el am auzit pentru prima dată aceste versuri: "Fecioară mam-a fiului tău fată umilă şi mai sus de-orice făptură şi-a veşnicului sfat ţintă fixată! Tu-nnobilezi a omului natură atât încât al dânsei ziditor a-avu dispreţ să-ţi fie-a sa făptură". Şi apoi al treilea cânt din Infernul: "Lăsaţi orice speranţă, o, voi care intraţi". Mama le povestea copiilor operele lirice transmise la radio şi îi ducea şi la teatru. A citi, afirmă Papa Francisc, "este un dialog cu cartea însăşi, este un moment de intimitate pe care nici televizorul nici tableta nu-l pot da".

Conversaţia continuă cu o întrebare care îi aduce Papei Francisc ziua de astăzi: există îl el un pic de nostalgie de tinereţe? Uneori, admite papa, amintind lucrurile frumoase. Ca atunci când la împlinirea vârstei de 16 ani, aşa cum era tradiţie în Argentina, a îmbrăcat primii săi pantaloni lungi, de bărbat - şi era ca o intrare în societate - şi emoţia bunicii materne Maria văzându-l aşa. Bunica Rosa "era mai rezervată, vorbea puţin dar înţelegea tot". Despre momentele trăite cu ele şi cu bunicii am nostalgie, spune el, dar "melancolia nu mă cuprinde" şi adaugă: "Probabil datorită formării mele personale, nu-mi permit asta. Poate pentru că am moştenit un pic caracterul mamei mele, care privea mereu înainte". Printre persoanele a căror lipsă o simte mai mult sunt cei trei fraţi ai săi la care însă se gândeşte cu seninătate imaginându-i "în pace".

La întrebarea despre sănătatea sa actuală, după intervenţia la Gemelli, papa răspunde că se simte bine aşa încât a putut să facă diferite călătorii "şi voi face altele, dacă Domnul va vrea, în 2022". Şi descrie ziua sa al cărei ritm nu s-a schimbat: "Mă trezesc mereu la 4 noaptea şi încep imediat să mă rog. Şi după aceea înainte cu diferitele activităţi şi întâlniri. Îmi acord numai o scurtă siestă după prânz".

Interviul se încheie cu privirea papei asupra viitorului omenirii lovite de pandemie, de conflicte şi diviziuni. Viitorul va depinde, afirmă el, "dacă va fi construit sau reconstruit împreună", pentru că ne vom salva numai dacă vom trăi fraternitatea universală. Şi continuă: "Însă asta înseamnă că şi comunitatea internaţională, Biserica începând de la papa, instituţiile, cei care au responsabilităţi politice şi sociale precum şi fiecare cetăţean îndeosebi din ţările mai bogate, nu pot nici nu trebuie să uite regiunile şi persoanele mai slabe, fragile şi lipsite de apărare, victime ale indiferenţei şi egoismului". Spre asta se îndreaptă rugăciunea mea, afirmă Papa Francisc, "îl rog pe Dumnezeu pentru ca la acest Crăciun să transmită pe pământ mai multă generozitate şi solidaritate", în fapte. "Sper - conclude el - ca acest Crăciun să încălzească inima celui care suferă şi să deschidă şi să întărească inimile noastre pentru ca să ardă de dorinţa de a ajuta mai mult pe cel care se află mai mult în nevoie".

(După Vatican News, 24 decembrie 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 500.