Papa Francisc: Angelus (14 iunie 2020)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Astăzi, în Italia şi în alte naţiuni, se celebrează solemnitatea Trupului şi Sângelui lui Cristos, Corpus Domini. În lectura a doua de la liturgia de astăzi, sfântul Paul trezeşte credinţa noastră în acest mister de comuniune (cf. 1Cor 10,16-17). El subliniază două efecte ale potirului împărtăşit şi ale pâinii frânte: efectul mistic şi efectul comunitar.

Mai întâi apostolul afirmă: "Potirul binecuvântării pe care îl binecuvântăm nu este oare împărtăşire cu sângele lui Cristos? Pâinea pe care o frângem nu este oare împărtăşire cu trupul lui Cristos?" (v. 16). Aceste cuvinte exprimă efectul mistic sau putem spune efectul spiritual al Euharistiei: el se referă la unirea cu Cristos, care în pâine şi în vin se oferă pentru mântuirea tuturor. Isus este prezent în sacramentul Euharistiei pentru a fi hrana noastră, pentru a fi asimilat şi a deveni în noi acea forţă renovatoare care redă energie şi voinţă de a porni din nou la drum, după fiecare oprire sau după fiecare cădere. Însă asta cere asentimentul nostru, disponibilitatea noastră de a ne lăsa transformaţi noi înşine, modul nostru de a gândi şi de a acţiona; altminteri, celebrările euharistice la care participăm se reduc la rituri goale şi formale. De atâtea ori cineva merge la liturghie doar pentru că trebuie să meargă, ca un act social, respectuos, dar social. Însă misterul este un alt lucru: este Isus prezent care vine pentru a ne hrăni.

Al doilea efect este cel comunitar, şi este exprimat de sfântul Paul cu aceste cuvinte: "Pentru că este o singură pâine, noi, cei mulţi, suntem un singur trup" (v. 17). Este vorba de comuniunea reciprocă a celor care participă la Euharistie, până acolo încât devin între ei un singur trup, aşa cum este una singură pâinea care se frânge şi se împarte. Suntem comunitate, hrăniţi de trupul şi de sângele lui Cristos. Împărtăşirea cu trupul lui Cristos este semn eficace de unitate, de comuniune, de împărtăşire. Nu se poate participa la Euharistie fără a se angaja într-o reciprocă fraternitate, care să fie sinceră. Însă Domnul ştie bine că numai forţele noastre umane nu sunt suficiente pentru asta. Mai mult, ştie că între discipolii săi va exista mereu ispita rivalităţii, a invidiei, a prejudecăţii, a dezbinării... Toţi cunoaştem aceste lucruri. Şi pentru aceasta ne-a lăsat Sacramentul Prezenţei sale reale, concrete şi permanente, aşa încât, rămânând uniţi cu el, noi să putem primi mereu darul iubirii fraterne. "Rămâneţi în iubirea mea" (In 15,9), a spus Isus; şi este posibil graţie Euharistiei. A rămâne în prietenie, în iubire.

Acest rod dublu al Euharistiei: primul, unirea cu Cristos, şi al doilea, comuniunea între cei care se hrănesc cu el, generează şi reînnoieşte încontinuu comunitatea creştină. Biserica e cea care face Euharistia, dar este mai fundamental că Euharistia face Biserica, şi îi permite să fie misiunea sa, încă înainte de a îndeplini. Acesta este misterul comuniunii, al Euharistiei: a-l primi pe Isus pentru ca să ne transforme dinăuntru şi a-l primi pe Isus pentru ca să facă din noi unitatea şi nu dezbinarea.

Sfânta Fecioară să ne ajute să primim mereu cu uimire şi recunoştinţă marele dar pe care Isus ni l-a oferit lăsându-ne Sacramentul Trupului său şi al Sângelui său.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Urmăresc cu mare îngrijorare şi chiar cu durere situaţia dramatică din Libia. A fost prezentă în rugăciunea mea în aceste ultime zile. Vă rog şi îndemn organismele internaţionale şi pe cei care au responsabilităţi politice şi militare să relanseze cu convingere şi hotărâre căutarea unui drum spre încetarea violenţelor, care să ducă la pacea, la stabilitatea şi la unitatea ţării. Mă rog şi pentru miile de migranţi, refugiaţi, cei care cer azil şi sunt evacuaţi interni din Libia. Situaţia sanitară a agravat condiţiile lor deja precare, făcându-i mai vulnerabili la forme de exploatare şi violenţă. Există cruzime. Invit comunitatea internaţională, vă rog, să se ocupe de condiţia lor, găsind parcursuri şi furnizând mijloace pentru a le asigura lor protecţia de care au nevoie, o condiţie demnă şi un viitor de speranţă. Fraţi şi surori, toţi avem responsabilitate de acest lucru, nimeni nu se poate simţi dispensat. Să ne rugăm toţi pentru Libia în tăcere.

Astăzi este Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Este o ocazie pentru a stimula societatea să fie solidară şi sensibilă faţă de cei care au nevoie. Salut voluntarii prezenţi şi exprim aprecierea mea faţă de toţi cei care fac acest act simplu dar foarte important de ajutorare a aproapelui: să doneze sânge.

Vă salut pe voi toţi, credincioşi romani şi pelerini. Vă urez vouă şi cel care sunt conectaţi cu media, o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 563.