Editura "Sapientia": Trei noi cărţi

La Editura "Sapientia" au apărut recent: cartea Din adâncul inimii noastre, scrisă de Cardinalul Robert Sarah cu Benedict al XVI-lea - Joseph Ratzinger, sub îngrijirea lui Nicolas Diat, şi două cărţi scrise de pr. dr. Mihai Afrenţoae: Il background di Gal 5-6 şi Chiamati alla libertà. Una lettura antropologico-etica di Gal 5,1-6,18.

*

La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea Din adâncul inimii noastre, scrisă de Cardinalul Robert Sarah cu Benedict al XVI-lea - Joseph Ratzinger, sub îngrijirea lui Nicolas Diat, şi tradusă în limba română de pr. dr. Mihai Patraşcu. Cartea apare în colecţia "Creştinism în contemporaneitate", în formatul 14×20, are 116 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţara la preţul de 25 lei.

Din adâncul inimii noastre este titlul foarte simplu şi emoţionant pe care papa emerit Benedict al XVI-lea şi cardinalul Robert Sarah l-au ales pentru cartea pe care o publică împreună.

Cuvintele lui Benedict al XVI-lea sunt rare. În martie 2013, papa emerit a decis să se retragă într-o mănăstire din Grădinile Vaticane. A voit să-şi dedice ultimii ani ai vieţii rugăciunii, meditaţiei şi studiului. Tăcerea devenea astfel biroul preţios al unei existenţe depărtate de zgomotul şi de violenţa lumii. Până acum, foarte rar Benedict al XVI-lea a acceptat să intervină pentru a-şi exprima gândirea despre teme importante pentru viaţa Bisericii.

Aşadar, textul oferit aici este ceva excepţional. Nu este vorba de un articol sau de notiţe adunate în decursul timpului, ci de o reflecţie magistrală, în acelaşi timp lectio şi disputatio. Voinţa lui Benedict al XVI-lea este exprimată clar în Introducerea sa: "În faţa crizei persistente prin care trece preoţia de mulţi ani, am considerat necesar să merg înapoi la rădăcinile profunde ale problemei".

Cititorii mai atenţi nu vor ezita să recunoască stilul, logica şi pedagogia extraordinară a autorului trilogiei dedicate lui Isus din Nazaret. Felul de a scrie este bine structurat, referinţele sunt abundente şi procedura argumentării este bine cizelată.

Care este motivul pentru care papa emerit a dorit să colaboreze cu cardinalul Sarah? Cei doi sunt foarte buni prieteni şi poartă o corespondenţă obişnuită în care îşi împărtăşesc puncte de vedere, speranţe şi preocupări.

În octombrie 2019, Sinodul pentru Amazonia, o adunare de episcopi, călugări şi misionari, dedicat viitorului acestei regiuni imense, a reprezentat în sânul Bisericii o ocazie de reflecţie, în care viitorul preoţiei catolice a fost analizat în mod diferit. La rândul lor, deja la sfârşitul verii, Benedict al XVI-lea şi cardinalul Sarah au început să-şi schimbe texte, gânduri şi propuneri. S-au întâlnit pentru a aduce cea mai mare claritate paginilor publicate aici.

Personal, am fost martorul privilegiat, încântat, al acestui dialog al lor. Le mulţumesc infinit pentru onoarea de a fi editorul acestui volum.

Textul lui Benedict al XVI-lea se intitulează foarte sobru: Preoţia catolică. Papa emerit precizează imediat modul său de a trata: "La rădăcinile situaţiei grave în care se află astăzi preoţia se găseşte un defect metodologic în primirea Scripturii drept cuvânt al lui Dumnezeu". Afirmaţia este severă, neliniştitoare, aproape incredibilă.

Benedict al XVI-lea n-a voit să trateze singur o problemă aşa de delicată. Colaborarea cu cardinalul Sarah i s-a părut naturală şi importantă. Papa emerit cunoaşte spiritualitatea profundă a cardinalului, spiritul său de rugăciune, înţelepciunea sa. Are încredere în el. În Prefaţa la Puterea tăcerii, în timpul Săptămânii Sfinte 2017, Benedict al XVI-lea scria:

"Cardinalul Sarah este un maestru al spiritului care învaţă plecând de la rămânerea profundă în tăcere împreună cu Domnul, plecând de la unirea profundă cu el, şi, astfel, are cu adevărat ceva de spus fiecăruia dintre noi. Trebuie să-i fim recunoscători papei Francisc că a pus un astfel de maestru al spiritului în fruntea congregaţiei care este responsabilă cu celebrarea liturgiei în Biserică" (Benedict al XVI-lea, Prefaţă la Cardinal Robert Sarah, cu Nicolas Diat, La Force du silence, Fayard, 2016; Pluriel, 2017; trad. română, Puterea tăcerii. Împotriva dictaturii zgomotului, Sapientia, Iaşi 2017, 13).

La rândul său, cardinalul Sarah admiră producţia teologică a lui Benedict al XVI-lea, puterea reflecţiei sale, umilinţa sa şi caritatea sa.

Intenţia autorilor este perfect restituită în această afirmaţie luată din Introducerea comună la volum:

"Apropierea preocupărilor noastre şi convergenţa concluziilor noastre au făcut în aşa fel încât să luăm decizia de a pune la dispoziţia tuturor credincioşilor rodul muncii noastre şi al prieteniei noastre spirituale, după exemplul sfântului Augustin".

Cadrul este simplu. Doi episcopi au voit să reflecteze. Doi episcopi au voit să facă public rodul cercetării lor eminente. Textul lui Benedict al XVI-lea este de o mare fineţe teologică. Cel al cardinalului Sarah are o forţă catehetică neîndoielnică. Temele se intersectează, afirmaţiile se completează, inteligenţele sunt stimulate reciproc.

Cardinalul Sarah a dat ca titlu scrierii sale: A iubi până la sfârşit. Privire ecleziologică şi pastorală asupra celibatului sacerdotal. Regăsim în ea curajul, radicalitatea şi mistica ce fac incandescente toate cărţile sale.

Benedict al XVI-lea şi cardinalul Sarah au voit să deschidă şi să închidă această carte cu două texte compuse la patru mâini. Concluzia lor:

"Este urgent, necesar, ca toţi, episcopi, preoţi şi laici, să nu se mai lase impresionaţi de sfătuitorii răi, de punerile teatrale în scenă, de minciunile diabolice, de erorile la modă care tind să subevalueze celibatul sacerdotal".

Evident, papa emerit şi cardinalul Sarah n-au voit deloc să ascundă propria nelinişte. Însă ei îl cunosc prea bine pe sfântul Augustin, la care fac adesea referinţă, pentru a nu şti că iubirea are mereu ultimul cuvânt.

Mottoul episcopal al cardinalului Joseph Ratzinger era: Ut cooperatores simus veritatis, "Noi avem datoria să-i găzduim, ca să devenim colaboratori cu ei în adevăr" (3In 8). În această lucrare, la vârsta de nouăzeci şi doi de ani, a voit să se expună încă o dată slujirii adevărului. Mottoul episcopal al cardinalului Robert Sarah, ales pe când era tânăr arhiepiscop de Conakry, capitala Guineei, afirmă în schimb: Sufficit tibi gratia mea, "Îţi este suficient harul meu"; şi este luat din Scrisoarea a doua către Corinteni, în care apostolul Paul descrie îndoielile sale, se teme că nu este în măsură să transmită eficient învăţătura evangheliei. Însă Dumnezeu îi răspunde astfel: "Îţi este suficient harul meu, căci puterea mea se împlineşte în slăbiciune" (2Cor 12,9).

Aş vrea să închei acest gând cu două citate pe care le aud răsunând astăzi cu putere. Primul este luat din omilia lui Benedict al XVI-lea pentru Liturghia de Rusalii din 31 mai 2009: "Aşa cum există o poluare atmosferică, ce otrăveşte ambientul şi fiinţele vii, tot aşa există o poluare a inimii şi a spiritului, care mortifică şi otrăveşte existenţa spirituală". Al doilea este luat din Porticul misterului celei de-a doua virtuţi de Charles Péguy: "Ceea ce mă uimeşte, spune Dumnezeu, este speranţa. Nu mă convinge. Această mică speranţă care are aerul de a nu fi nimic. Această copilă speranţă" (Ch. Péguy, Le Porche du mysttère de la deuxitème vertu, Gallimard, col. "Poésie/Gallimard", 1929).

Căutând în adâncul inimii lor, Benedict al XVI-lea şi cardinalul Robert Sarah au voit să îndepărteze această poluare şi să deschidă porţile pentru speranţă.

Nicolas Diat

*

La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea Chiamati alla libertà. Una lettura antropologico-etica di Gal 5,1-6,18, scrisă de pr. dr. Mihai Afrenţoae. Cartea apare în colecţia "Studii biblice", în formatul 14×20, are 353 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţara la preţul de 25 lei.

Chemaţi la libertate. O lectură antropologico-etică despre Gal 5,1-6,18 este o carte publicată în limba italiană, ce îşi propune să prezinte cititorului intenţia persuasivă a apostolului Paul, prin care vrea să-i educe la libertatea adusă în dar de către Isus Cristos. Deşi dar, libertatea respectivă este o chemare, cere un angajament continuu pentru a o dobândi în plinătatea ei. Altfel spus, indicativul mântuirii conduce către imperativul etic, ce poate fi înţeles şi pus în practică doar în libertatea la care suntem chemaţi.

Metodologia aplicată este o îmbinare a sintaxei şi a morfologiei cu retorica epidictică ce se deschide către pragmatică. În timp ce sintaxa se opreşte la suprafaţa structurii textului, morfologia pătrunde în adâncul înţelesului cuvintelor, semantică ce poate fi surprinsă cu ajutorul epidicticii, acea ramură a retoricii care educă la asumarea valorilor, tipică pragmaticii învăluită de responsabilitate.

Cartea este compusă din patru capitole, fiecare dintre ele contribuind la alcătuirea întregului, a cărţii ce ne aduce aminte că suntem chemaţi la libertatea de dobândit: "Voi fraţilor aţi fost chemaţi la libertate. Numai că libertatea nu trebuie să devină un pretext pentru carne, dar slujiţi-vă unii pe alţii prin intermediul iubirii" (Gal 5,13).

Primul capitol prezintă structura sintactică a textului din Gal 5,1-12, urmată de o analiză semantică ce vrea să ilumineze interpretarea libertăţii. Ceea ce contează cu adevărat este credinţa care lucrează prin iubire (5,6), faţă de care nu-şi mai găseşte loc opoziţia dintre circumcizie şi lipsa acesteia, tipică celor care nu îl cunosc pe Cristos. Libertatea este prezentată ca o educatoare pragmatică, capabilă să conducă cititorul către valorile evangheliei revelate.

Al doilea capitol analizează Gal 5,13-24, evidenţiind cu precădere lupta dintre carne şi duh, prezentată ca esenţa tematică a Scrisorii către Galateni. Fiind o chemare la libertate, presupune un angajament ce îl conştientizează pe cel care crede despre limitele ce îl caracterizează şi, în acelaşi timp, despre speranţa în posibilitatea dobândirii libertăţii de a sluji în iubire. Pentru a reuşi în această luptă se cere o alegere concretă: răstignirea cărnii (5,24), acţiune motivată din punct de vedere escatologic. Cititorul este chemat la asumarea aspectelor antropologico-etice ale libertăţii, cu o aplicare retorico-pragmatică orientată către educarea la responsabilitate.

Al treilea capitol reprezintă o analiză a textului din Gal 5,25-6,10, concentrat pe aspecte etice, desprinse din umblarea în Duh ce conduc înspre practicarea concretă a iubirii agapice. Eliberat de Cristos, cel ce crede este chemat să-şi orienteze noua identitate către practicarea binelui în favoarea aproapelui.

Ultimul capitol se bazează pe epilogul Scrisorii către Galateni, ce se găseşte în 6,11-18, punând în contrast lauda iudeilor în circumcizie cu lauda lui Paul în cruce. Intenţia Apostolului este educarea destinatarilor la libertatea faţă de faptele cărnii, pentru a trăi din rodul Duhului, astfel încât, habitusul ce derivă se specifică în diferenţa dintre practicarea viciilor şi a virtuţilor. Libertatea este bazată pe aspecte teologice care conduc spre relaţia dintre antropologie şi etică, adică pe ceea ce contează cu adevărat pentru un creştin.

Pr. dr. Mihai Afrenţoae, OFMConv.

*

La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea Il background di Gal 5-6, scrisă de pr. dr. Mihai Afrenţoae. Cartea apare în colecţia "Studii biblice", în formatul 14×20, are 143 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţara la preţul de 20 lei.

Elucidarea contextului literar, geografic şi cultural al Scrisorii către Galateni este fundamental pentru a înţelege insistenţa lui Paul asupra libertăţii. Cartea Il background di Galati 5-6, publicată în limba italiană, vrea să aducă o contribuţie în acest sens.

Temele principale ale cărţii sunt prezentate în cele două capitole ale sale: 1) Liberati per la libertà; 2) Il genere letterario di Gal 5-6. Ambele capitole sunt orientate spre clarificarea tipului de libertate predicată de Apostolul Neamurilor, a tipului de retorică folosită, a destinatarilor şi a culturii lor religioase.

1) Eliberaţi pentru libertate nu este un joc de cuvinte, ci titlul primului capitol al cărţii Il background di Gal 5-6, iar textul ales ca introducere oferă cheia de lectură: "Existenţa creştină, prin natura sa, este libertate, căci, pentru libertate ne-a eliberat Cristos" (Schnelle, The Human Condition, 91). Istoria ne învaţă că libertatea este o valoare pentru a cărei dobândire s-au dus lupte crâncene.

Capitolul I ne indică modul în care suntem invitaţi să citim libertatea despre care vorbeşte Paul în Scrisoarea către Galateni. În sinteză extremă, primul capitol trece în revistă pasajele în care Paul vorbeşte despre libertate, încercând să scoată în evidenţă că obiectivul principal este depăşirea interpretării exclusive a libertăţii faţă de legea iudaică, orientându-ne către libertatea faţă de faptele cărnii. În alte cuvinte, ţinând cont de originea destinatarilor, proveniţi în majoritate dintre ethne, adică naţiuni, libertatea faţă de legea iudaică avea sens doar ca act preventiv, însă Paul vrea să îi conducă la libertatea de care ei duceau lipsă prin însăşi cultura lor, aşa cum apare în lupta dintre carne şi duh, în Gal 5,16: "trupul doreşte împotriva duhului, iar duhul, împotriva trupului".

2) Capitolul al II-lea, intitulat Genul literar al Gal 5-6, este sintetizat de următorul citat: "În baza unei interpretări pragmatice a genului epidictic [...] se înţelege că finalitatea sa [...] se găseşte în dispoziţia către acţiune" (A. Pitta, Disposizione, 94). Aici avem de a face cu unele cuvinte tehnice: pragmatică, epidictic, dispoziţie către acţiune, a căror înţelegere necesită citirea textului.

Îmi place mult un gând întâlnit pe parcursul cercetării: "Suntem ca nişte pitici pe spatele unor giganţi, însă, cu ajutorul lor, reuşim să vedem departe" (Collura, "Siamo tutti nani sulle spalle dei giganti", 37), deoarece purtaţi pe spatele lor, adică pe învăţătura adusă deja de ei. Prin aceasta vreau să spun că m-am lăsat inspirat de cei care au studiat deja Scrisoarea către Galateni, încercând să contribui la înţelegerea acesteia, conştient că orice carte din cărţi se face.

Pr. dr. Mihai Afrenţoae, OFMConv.

* * *

Din adâncul inimii noastre
Cardinalul Robert Sarah cu Benedict al XVI-lea - Joseph Ratzinger, Ed. "Sapientia", 2020, 116 p., 14×20 cm, ISBN 978-606-578-393-5, 25 lei

Chiamati alla libertà. Una lettura antropologico-etica di Gal 5,1-6,18
Mihai Afrenţoae, Ed. "Sapientia", 2020, 354 p., 14×20 cm, ISBN 978-606-578-397-3, 25 lei

Il background di Gal 5-6
Mihai Afrenţoae, Ed. "Sapientia", 2020, 144 p., 14×20 cm, ISBN 978-606-578-397-3, 20 lei

* * *

Aceste materiale, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: libraria@ercis.ro
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro

lecturi: 1740.