Card. Parolin: Bazilica Naşterii din Betleem este o referinţă la pace

De Iacopo Scaramuzzi

Prezentarea lucrărilor de restaurare a Bazilicii Naşterii din Betleem, începute în 2013 şi acum pe punctul de a se încheia, sunt "referinţă la pace, îndemn la pace, angajare în favoarea păcii", înainte de toate în Ţara Sfântă: asta a subliniat cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului, care a voit să prezideze o ceremonie ad hoc, în prezenţa unui reprezentant UNESCO şi a ministrului de externe palestinian Riyad al-Maliki, găzduită ieri (6 decembrie 2019 - n.red.) în Muzeele Vaticane. Palestinienii au exprimat auspiciul ca papa să poată vizita din nou ţara anul viitor.

Biserica, edificată în jurul anului 330 şi gestionată împreună de franciscani, patriarhia ortodoxă şi patriarhia armeană, va fi deschisă printr-o liturghie în noaptea ajunului de Crăciun şi apoi va fi inaugurată oficial anul viitor. Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas (Abu Mazen) a stabilit restaurarea cu un decret din 2008. Şi lucrările de restaurare a tencuielilor, plafonului cu căpriori, suprafeţelor zidite, mozaicurilor şi intrarea cu poarta de lemn din secolul al XIII-lea, începute în 2013, executate de societatea italiană Piacenti, au dus la descoperirea unor opere de artă uitate de mult timp şi, cu excepţia grotei, sunt acum practic încheiate. O muncă "în mod necesar lungă şi complexă", între coordonarea celor trei păzitori, necesitatea de a ţine locul deschis pentru credincioşi şi pelerini, precum şi fundraising-ul, cum a subliniat ambasadoarea Khouloud Daibes, dar care reprezintă acum un exemplu de cooperare "frumos ca mozaicurile din Bazilica Naşterii".

"Exprim mulţumire vie tuturor celor care în diferite moduri au contribuit la lucrări", a spus Parolin, "începând de la Biserici, care au oferit o frumoasă mărturie de dialog şi colaborare, preşedintelui Mahmoud Abbas, care s-a interesat, şi în sfârşit firmei Piacenti care s-a îngrijit de executarea lor. Munca răbdătoare, competentă şi îngrijită de renovare a readus în ochii tuturor splendorile din Bazilica Naşterii. Se complac cu ele iubitorii de istorie şi de artă, care pot să admire din nou comorile autentice ale acestui însemnat patrimoniu al umanităţii, dar ne bucurăm de asta mai ales noi credincioşii, pentru că intervenţiile efectuate cu pricepere şi iubire permit acestui loc sfânt, îndrăgit de toată creştinătatea, să facă să strălucească şi mai mult misterul pe care-l păstrează, Dumnezeu făcut om pentru mântuirea noastră. Tradiţiei bizantine îi place să repete în liturgie expresia că "Dumnezeu este prieten al oamenilor", iar Bazilica este acolo pentru a ne aminti mereu, şi mai mult în frumuseţea sa regăsită, că Dumnezeu este realmente prieten al oamenilor, îi iubeşte până acolo încât împărtăşeşte omenitatea lor şi viaţa lor. Amintesc câteva linii din discursul pe care papa l-a făcut la Greccio, unde întocmai s-a născut tradiţia ieslei: Dumnezeu «nu ne lasă niciodată singuri; ne însoţeşte cu prezenţa sa ascunsă, dar nu invizibilă. În fiecare împrejurare, în bucurie ca şi în durere, El este Emanuel, Dumnezeu cu noi». De aceea este şi mai semnificativ ca acest act să se situeze în Advent, timp de pregătire liturgică la venirea Domnului. Şi mai mult ne simţim atraşi de umilinţa celui care s-a făcut om şi s-a unit cu noi pentru ca noi să ne putem uni cu El. Pruncul din Betleem este principele păcii, El este pacea noastră, cum spune sfântul Paul în Scrisoarea către Efeseni: «Căci el este pacea noastră, cel care a făcut din două una şi a dărâmat zidul despărţitor, desfiinţând în trupul său ura». Prezentarea lucrărilor de restaurare - a subliniat cardinalul Parolin - devine aşadar şi referinţă la pace, îndemn la pace, angajare în favoarea păcii. Pace în Ţara Sfântă, înainte de toate, pace ca rod al dreptăţii, pace obţinută cu trudă dar în mod tenace prin disponibilitatea la reconciliere, la respectul reciproc, la voinţa de dialog şi la iubire; şi pace în toate celelalte locuri de pe pământ răscolite de război şi conflict: pace pe pământ oamenilor de bunăvoinţă".

"Am vrea să profităm de ocazia dată de această întâlnire fraternă şi istorică", a spus directorul comitetului de conducere pentru gestionarea bisericilor din Palestina, Ramzi Khoury, "pentru a duce, în numele preşedintelui Mahmoud Abbas, o invitaţie specială şi personală Sanctităţii Sale papa Francisc pentru a vizita Palestina anul viitor" pentru celebrarea oficială a încheierii restaurării.

Ministrul de externe palestinian, Riyad al-Maliki, născut într-o casă din faţa Bazilicii Naşterii din Betleem, a amintit două evenimente relevante din ultimii ani: semnarea acordului cadru între Sfântul Scaun şi statul Palestina ("Lucrăm din 2015 pentru a onora acest acord sperând că el va fi un exemplu pentru multe alte ţări din regiune şi nu numai pentru a ne lua ca exemplu bun") şi rugăciunea păcii la sfârşitul căreia, în 2014, papa Francisc, patriarhul Bartolomeu, Mahmoud Abbas şi preşedintele israelian de atunci Shimon Peres, au plantat împreună un măslin, "o sămânţă care reflectă speranţa palestiniană şi aspiraţia pentru libertate şi independenţă pentru oamenii săi". Ambasadorul pe lângă Sfântul Scaun, Issa Kassissieh, la rândul său, a exprimat auspiciul ca "această acţiune să ne ajute să facem ca Palestina să obţină potenţialul necesar pentru a deveni una din ţintele internaţionale mai importante, lucru care se va putea realiza în cele din urmă cu sfârşitul ocupaţiei israeliene".

Directoarea Muzeelor Vaticane, Barbara Jatta, gazdă a întâlnirii, a amintit că, din dorinţa papei Francisc, la 22 noiembrie o relicvă donată de sfântul Sofronie, patriarh de Ierusalim, papei Teodor I (642-649) şi păstrată până acum într-o capelă subterană din Bazilica romană "Santa Maria Maggiore", a fost trimisă la Betleem: este vorba de o mică parte din ceea ce, conform tradiţiei, a fost ieslea de lemn unde s-a născut micul Isus, încredinţată acum fraţilor minori din Custodia din Ţara Sfântă.

(După Vatican Insider, 7 decembrie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 359.