CĂLĂTORIA APOSTOLICĂ A SFÂNTULUI PĂRINTE FRANCISC
ÎN THAILANDA ŞI JAPONIA
(19-26 noiembrie 2019)

Sfânta Liturghie

Stadionul Naţional (Bangkok)

Joi, 21 noiembrie 2019

"Cine este mama mea şi cine sunt fraţii mei?" (Mt 12,48). Cu această întrebare Isus a provocat toată mulţimea aceea care-l asculta să se întrebe despre ceva ce ar putea să pară pe atât de clar pe cât de sigur: cine sunt membri familiei noastre, cei care ne aparţin şi cărora noi le aparţinem? Lăsând ca întrebarea să răsune în ei în mod clar şi nou, răspunde: "Oricine face voinţa Tatălui meu din ceruri, acela îmi este şi frate şi soră şi mamă" (Mt 12,50). În acest mod strică nu numai determinismele religioase şi legale ale epocii, ci şi orice pretenţie excesivă a celui care consideră că poate să se laude cu drepturi preferenţiale asupra Lui. Evanghelia este o invitaţie şi un drept gratuit pentru toţi cei care vor să asculte.

Este surprinzător de notat că Evanghelia este împletită din întrebări care încearcă să pună în criză, să zdruncine şi să invite pe discipoli să pornească la drum, pentru a descoperi acel adevăr capabil să dea şi să genereze viaţă; întrebări care încearcă să deschidă inima şi orizontul la întâlnirea cu o noutate mult mai frumoasă decât se poate imagina. Întrebările Învăţătorului vor mereu să reînnoiască viaţa noastră şi cea a comunităţii noastre cu o bucurie fără egal (cf. Exortaţia apostolică Evangelii gaudium, 11).

Aşa li s-a întâmplat primilor misionari care au pornit la drum şi au ajuns în aceste ţinuturi; ascultând Cuvântul Domnului, încercând să răspundă la cererile sale, au putut să vadă că aparţineau unei familii mult mai mari decât cea generată de legăturile de sânge, de cultură, de regiune sau de apartenenţă la un grup determinat. Împinşi de forţa Duhului şi umplându-şi desagile cu speranţa care se naşte din vestea bună a Evangheliei, au pornit la drum pentru a căuta membrii acestei familii a lor pe care încă n-o cunoşteau. Au ieşit să caute feţele lor. Era necesar să deschidă inima la o nouă măsură, capabilă să depăşească toate adjectivele care întotdeauna despart, pentru a descoperi atâtea mame şi fraţi thailandezi care lipseau la masa lor duminicală. Nu numai pentru ceea ce ar fi putut să le ofere lor, ci şi pentru tot ceea ce aveau nevoie să primească de la ei pentru a creşte în credinţă şi în înţelegerea Scripturilor (cf. Conciliul al II-lea din Vatican, Constituţia Dei Verbum, 8).

Fără acea întâlnire, creştinismului i-ar fi lipsit faţa voastră; ar fi lipsit cântecele, dansurile care reprezintă zâmbetul thailandez, aşa de tipic în aceste ţinuturi. Astfel au întrevăzut mai bine planul iubitor al Tatălui, care este mult mai mare decât toate calculele şi previziunile noastre şi nu se reduce la un pumn de persoane sau la un context cultural determinat. Discipolul misionar nu este un mercenar al credinţei nici un achizitor de prozeliţi, ci un cerşetor care recunoaşte că îi lipsesc fraţii, surorile şi mamele, cu care să celebreze şi să sărbătorească darul irevocabil al reconcilierii pe care Isus ni-l dăruieşte nouă tuturor: ospăţul este gata, ieşiţi ca să-i căutaţi pe toţi cei pe care îi întâlniţi pe drum (cf. Mt 22,4.9). Această trimitere este izvor de bucurie, recunoştinţă şi fericire deplină, pentru că "îi permitem lui Dumnezeu să ne conducă dincolo de noi înşine pentru ca să ajungem la fiinţa noastră cea mai adevărată. Acolo se află izvorul acţiunii evanghelizatoare" (Exortaţia apostolică Evangelii gaudium, 8).

Au trecut 350 de ani de la crearea vicariatului apostolic de Siam (1669-2019), semn al îmbrăţişării familiale produsă în aceste ţinuturi. Numai doi misionari au ştiut să găsească curajul de a arunca seminţele care, încă din acel timp îndepărtat, cresc şi încolţesc într-o varietate de iniţiative apostolice, care au contribuit la viaţa naţiunii. Această aniversare nu înseamnă nostalgie a trecutului, ci foc de speranţă pentru că, în prezent, şi noi putem răspunde cu aceeaşi determinare, forţă şi încredere. Este amintire festivă şi recunoscătoare, care ne ajută să ieşim cu bucurie pentru a împărtăşi viaţa nouă care vine din Evanghelie cu toţi membrii familiei noastre pe care încă n-o cunoaştem.

Toţi suntem discipoli misionari când ne decidem să fim parte vie a familiei Domnului şi facem asta împărtăşind aşa cum a făcut El: nu i-a fost frică să stea la masa păcătoşilor, pentru a-i asigura că la masa Tatălui şi a creaţiei era un loc rezervat şi pentru ei; i-a atins pe cei care se considerau impuri şi, lăsându-se atins de ei, i-a ajutat să înţeleagă apropierea lui Dumnezeu, ba chiar să înţeleagă că ei erau cei fericiţi (cf. Sfântul Ioan Paul al II-lea, Exortaţia apostolică post-sinodală Ecclesia in Asia, 11).

Mă gândesc în mod deosebit la acei băieţi, fetiţe şi femei expuşi prostituţiei şi traficului de persoane, desfiguraţi în demnitatea lor cea mai autentică; mă gândesc la acei tineri sclavi ai drogurilor şi ai non-sensului care ajunge să întunece privirea lor şi să ardă visele lor; mă gândesc la migranţii despuiaţi de casele lor şi de familiile lor, precum şi atâţia alţii care, asemenea lor, pot să se simtă uitaţi, orfani, abandonaţi, "fără forţa, lumina şi mângâierea prieteniei cu Isus Cristos, fără o comunitate de credinţă care să-i primească, fără un orizont de sens şi de viaţă" (Exortaţia apostolică Evangelii gaudium, 49). Mă gândesc la pescarii exploataţi, la cerşetorii ignoraţi.

Ei fac parte din familia noastră, sunt mamele noastre şi fraţii noştri; să nu privăm comunităţile noastre de feţele lor, de rănile lor, de zâmbetele lor, de vieţile lor; şi să nu privăm plăgile lor şi rănile lor de ungerea milostivă a iubirii lui Dumnezeu. Discipolul misionar ştie că evanghelizarea nu înseamnă a acumula adeziuni şi nici a apărea puternici, ci a deschide uşi pentru a trăi şi a împărtăşi îmbrăţişarea milostivă şi vindecătoare a lui Dumnezeu Tatăl care ne face familie.

Dragă comunitate thailandeză: să mergem înainte pe drum, pe urmele primilor misionari, pentru a întâlni, a descoperi şi a recunoaşte cu bucurie toate feţele mamelor, taţilor şi fraţilor pe care Domnul vrea să ne dăruiască şi lipsesc la ospăţul nostru duminical.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

www.popevisitthailand.com - site dedicat vizitei papei Francisc în Thailanda

www.facebook.com/popevisitthailand - pagina de Facebook dedicată vizitei papei Francisc în Thailanda

lecturi: 366.