|
Preot șintoist: Cu papa în Japonia, forțele noastre în slujba păcii De Alberto Berra "Aș vrea ca papa în Japonia să ne dea un mesaj pentru a pune forțele noastre în slujba păcii": este dorința lui Nabeshima Tomohisa, kannushi (preot-șef) al sanctuarului din Yutoku Inari la Kashima (prefectura Saga, insula Kyushu) la circa 60 km de Fukuoka. Într-un interviu cu părintele Alberto Berra, PIME, de aproape 30 de ani în Japonia, rev. Nabeshima, 52 de ani, explică viziunea sa despre șintoism, profund legat cu natura, care este lucrare a lui Dumnezeu, și despre dialogul cu celelalte religii: "Dumnezeu este ca un tată și o mamă. Cristos și Buddha sunt ca frații tatălui nostru și ai mamei noastre... Cristos și Maria sunt ca unchii noștri care locuiesc aproape de noi". Rev. Nabeshima cultivă prietenia cu misionarii de la PIME (Institutul Pontifical de Misiuni Externe) de câteva decenii: cei trei copii ai săi au frecventat toți grădinița Bisericii catolice din Kashima, al cărei director este părintele Lorenzo Manerba. Cea mai mică fiică a sa, care încheie trieniul de grădiniță, a exprimat dorința de a interpreta rolul Sfintei Fecioare Maria în reprezentația sacră de Crăciun. Papa Francisc va fi în Japonia de la 23 la 26 noiembrie. Tema vizitei este "A proteja orice viață". Rev. Nabeshima se oprește asupra valorii apărării vieții și a naturii și revelează că și în societatea secularizată cum este cea japoneză, dorința religioasă nu s-a stins și apare încontinuu, și în rândul tinerilor. Templul shintoist "Yutoku Inari" a fost construit în urmă cu 330 de ani circa și este vizitat de peste 3 milioane de persoane pe an. Numai în primele 3 zile ale noului an este vizitat de circa 800 de mii de persoane. Nabeshima Tomohisa este în acest templu din 1993 și din acest an a devenit preotul șef (Guji) urmând tatălui său. În timp ce ne-a condus să vizităm interiorul templului, ne furnizează câteva date: în Japonia templele șintoiste, mari și mici, sunt circa 80 de mii și kannushi sunt circa 25 de mii. În comparație, templele budiste sunt circa 70 de mii în timp ce călugării sunt circa 130 de mii: în diferite temple budiste există viață comună, care lipsește în schimb în șintoism. Rev. Nabeshima, cum este viața zilnică a unui preot șintoist? Activitatea lui kannushi este să fie în slujba lui Dumnezeu. În mod deosebit în fiecare zi este să se roage pentru pace, pentru o viață senină și prosperă; nu numai eu, ci și toate persoanele angajate în templu. Ne reunim toți împreună în fiecare dimineață pentru a ne ruga și a face ritul purificării: avem nevoie de a purifica trupul, dar și inima. O altă activitate a kannushi este ceremonia de purificare a unui teren înainte de a începe lucrările de construcție (Jichinsai); binecuvântarea căsătoriilor (cum cred că faceți și în Biserica catolică) și tot ceea ce se referă la sărbători și la hramuri (Matsuri). În afară de asta avem munca de gestionare a templului cu tot ceea ce comportă: economie, contabilitate, direcția întreținerii și curățeniei, instalarea tehnologiilor moderne precum wi-fi, etc.. Aceasta este o slujire față de mulți vizitatori care vin și din străinătate și o posibilitate de legătură a bătrânilor cu kannushi. Acest templu este vizitat de persoane din toată lumea și de religii diferite. Misiunea mea este și aceea de a dialoga cu ele. În societatea japoneză este important să lucrăm pentru a menține pacea, chiar dacă spunem că suntem o națiune care este actualmente în situație de pace. Alaltăieri am fost invitat la palatul imperial pentru a fi aproape de împărat la ceremonia de întronare. (Sokuirei Seidei no Ghi). Am văzut-o pe împărăteasă ștergându-și lacrimile cuvintele împăratului despre inaugurarea erei "Reiwa" unde chiar în nume este subliniată pacea. Multe persoane intervievate manifestau această dorință de pace. Templul șintoist este un mediu care dorește pacea, favorizează bucuria și recompunerea legăturilor dintre persoane. Cred că și voi creștinii în biserici lucrați pentru acest scop. Prin această angajare și rugăciune contribuim la construirea păcii în lume. Papa Francisc vine să vorbească despre pace și despre demnitatea vieții. Cum vedeți dumneavoastră aceste teme? Viața și natura sunt foarte importante. În această privință în șintoism sunt trei sărbători legate de cultura orezului. Prima, primăvara, este legată de plantarea orezului, asupra căreia se invocă binecuvântarea lui Dumnezeu pentru a scoate hrană. Toamna este sărbătoarea secerișului pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru recoltă. În sfârșit este sărbătoarea întemeierii templului (ca pentru persoane, se celebrează sărbătoarea zilei de naștere a templului). În funcție de templu, datele se schimbă. Aici în templul Yutoku Inari din Kashima o celebrăm în martie. În șintoism natura este tema principală. Din natură vine viața. Ce este natura? Existența naturii este legată de Dumnezeu. Noi trăim grație naturii; de aceea trebuie s-o protejăm și s-o păstrăm pentru viitoarele generații. Dacă aici în jur ar fi industrii, apa pe care vizitatorii o folosesc pentru purificare n-ar mai fi așa de limpede cum o vedeți. Prin tradiție templul este un loc de refugiu în caz de calamități naturale. De aceea este considerat un loc pentru a proteja viața. Ce sperați de la vizita papei pentru dumneavoastră și pentru societatea japoneză? Am simpatie pentru creștinism și grație prieteniei cu părintele Manerba cred că Cristos mă ocrotește și pe mine. Atunci când intru în biserica catolică din Kashima simt bucurie. Ceea ce mă aștept este că deși din religii diferite, avem aceeași inimă și aceleași dorințe de exprimat: mai ales darul păcii în lume. La noile "Miko" [tinere fecioare care îl asistă pe preotul șintoist], atunci când facem colocviul pentru a le asuma, spunem: "De acum înainte voi îl veți sluji pe Dumnezeu. Dumnezeul este ca un tată și o mamă. Cristos și Buddha sunt ca frații tatălui nostru și mamei noastre; sunt ca unchii noștri, de aceea este nevoie să avem respect față de ei". Creștinismul este o religie a străinilor însă Cristos și Maria sunt ca unchii noștri care locuiesc aproape de noi. Dacă nu există acest sentiment de respect, nu se poate lucra într-un templu șintoist și deveni Miko. Tot așa și pentru educarea copiilor. Ei sunt educați nu numai de părinți, ci și de bunici, de unchi, de rude și de multe alte persoane care colaborează pentru o bună educație a copiilor. De aceea, în același mod, acum când vine papa în Japonia, îmi doresc ca japonezii să poată avea această simpatie în ascultarea învățăturilor sale. A nu-l vedea numai ca unul dintr-o altă religie, ci a-l vedea ca unul care are o învățătură foarte valabilă. Această învățătură care are ca finalitate pacea, bucuria, seninătatea. De aceea aș vrea ca să se dea un mesaj pentru a pune forțele noastre în slujba păcii. Așadar există dialog între șintoiști și catolici... Și tinerii cred în șintoism? Am întâlnit credincioși din biserica "Notre-Dame" la Paris, întâlnesc diferiți călugări budiști și prin părintele Manerba mai mulți catolici. Pentru șintoism toți suntem egali. Pentru aceasta, aș avea această dorință: ca și aici, în templul meu, șintoiști, budiști și creștini să putem oferi rugăciuni pentru pace. Trăim într-o societate secularizată, dar chiar și în această societate foarte tehnologizată mai există oameni care caută spiritualitatea șintoistă. În tren toți sunt cu smartphone-ul în mână, însă sunt mulți cei care au suferințe în suflet. Desigur este problema îndepărtării tinerilor de religie. Chiar dacă această îndepărtare există, atunci când vin la templu, ei se află în largul lor. Venind la templu tinerii spun: "În sfârșit am găsit un astfel de loc!". Mă întreb mereu cum să-i atragem pe tineri fără a-i constrânge, găsind moduri pentru a-i interesa. De exemplu, recent a fost ceremonia întronării împăratului care a interesat și entuziasmat mulți tineri japonezi și străini. Apoi să nu uităm hramurile (Matsuri) unde există diferite atracții. Iată, a crea aceste ocazii este misiunea noastră. Recent, școlile elementare, medii și superioare din Kashima m-au invitat să vorbesc. Eu nu merg în școli, însă tinerii vin la templu. Pentru a face lecția mai interesantă, îi informez despre activitățile de la templu și mai ales despre sărbători. De exemplu, se întreabă cum facem noi aceste hramuri în locuri așa de înalte și orientate spre răsărit, etc... Nu tratez teme dificile, dar prezentând și relatând evenimente și sărbători legate de templu tinerii se întorc acasă mulțumiți și interesați. În timpul marilor evenimente de la templu, mai ales cele de la începutul anului, tinerii vin și colaborează part-time timp de circa o săptămână: asta folosește și pentru educația lor religioasă. (După AsiaNews, 19 noiembrie 2019) Traducere de pr. Mihai Pătrașcu lecturi: 500.
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |