Papa în Africa: în Mozambic, Madagascar şi Mauritius pentru "a semăna speranţă"

De M. Michela Nicolais

La 50 de ani de la prima vizită a unui papă în Africa - Paul al VI-lea, care a vizitat Uganda de la 31 iulie la 2 august 1969 - papa Francisc va face a patra sa călătorie apostolică în continentul african, între 4 şi 10 septembrie, în timpul căreia va vizita Mozambic, Madagascar şi Mauritius. Va fi al patrulea pontif care ajunge în Africa: Ioan Paul al II-lea, între 1980 şi 2000, a ales Africa drept ţintă a călătoriilor sale apostolice de 16 ori pentru a vizita 42 de ţări, la care trebuie adăugat teritoriul francez de dincolo de mare, Réunion. În unele din aceste naţiuni din Africa papa Wojtyła a ajuns de două sau trei ori în timpul celor aproape 27 de ani de pontificat. În schimb, Benedict al XVI-lea a fost în Africa de două ori: în 2009 pentru a vizita Camerun şi Angola şi apoi în 2011, destinaţia Benin. Până în septembrie pelerinajele lui Bergoglio în Africa vor fi 4 şi naţiunile vizitate vor ajunge la 8: Kenya, Uganda, Republica Centrafricană, Egipt, Maroc, Mozambic, Madagascar şi Mauritius.

50 de ani ai SECAM. Anul 2019 va fi anul celebrărilor celei de-a 50-a aniversări a SECAM, Simpozionul Conferinţelor Episcopale din Africa şi din Madagascar: greu de imaginat că papa nu va face referinţă la asta, în discursurile pe care le va rosti vizitând cele trei ţări. "Biserica africană are în faţa sa o misiune originală şi imensă", cuvintele rostite în urmă cu 50 de ani de Paul al VI-lea: "ea trebuie să se adreseze ca o «mamă şi învăţătoare» tuturor fiilor acestui ţinut al soarelui; ea trebuie să le ofere o interpretare tradiţională şi modernă a vieţii; ea trebuie să educe poporul la noile forme ale organizării civile, purificându-le şi păstrându-le pe cel înţelepte ale familiei şi comunităţii; ea trebuie să dea impuls pedagogic virtuţilor voastre individuale şi sociale ale onestităţii, sobrietăţii, lealităţii; ea trebuie să dezvolte orice activitate în favoarea binelui public, şcoala în special, şi asistenţa acordată săracilor şi bolnavilor; ea trebuie să ajute Africa la dezvoltare, la înţelegere şi la pace". Imperative care sună actuale şi astăzi, în aşteptarea mesajului papei Francisc pentru aniversare importantă. Conferinţele Episcopale membre ale SECAM sunt 40, împărţite în 6 Conferinţe Episcopale Regionale şi 34 de Conferinţe Episcopale Naţionale sau Interregionale.

"Speranţă, pace şi reconciliere". Este motoul ales pentru vizita în Mozambic. "Aceste cuvinte ale Sfântului Părinte au un mare ecou în inimile noastre ale tuturor, pentru că ne va încuraja să depăşim cu curaj traumele provocate de devastarea tragică a cicloanelor tropicale ADL şi Kenneth, şi pentru a înfrunta cu credinţă şi speranţă situaţia dificilă în care trăieşte populaţia din provincia Cabo Delgado, datorită repetatelor atacuri făcute de grupuri care încă n-au fost identificate oficial", scriu episcopii într-un mesaj după anunţarea călătoriei papale. Evanghelizarea Mozambicului începe cu secolul al XVI-lea şi venirea iezuiţilor în 1560. În 1612, Paul al V-lea ridică teritoriul din Mozambic la rangul de prelatură teritorială sufragană a arhidiecezei de Goa din India, situaţie care rămâne neschimbată până în 1940 când este înfiinţată arhidieceza de Lourenco Marques. În 1988, papa Ioan Paul al II-lea face prima vizită pastorală la Biserica catolică din Mozambic şi numeşte primul cardinal autohton. La 9 decembrie 1911, Sfântul Scaun şi Mozambic au semnat pentru prima dată un acord bilateral care consolidează legăturile de prietenie şi colaborare între cele două ţări şi reglementează statutul juridic al Bisericii catolice din Mozambic, prezentă în teritoriu cu 3 sedii mitropolitane şi 9 dieceze sufragane. La sfârşitul anului 2004, Biserica catolică din Mozambic avea 294 de parohii, 507 preoţi, 956 de călugăriţe, 295 de institute şcolare şi 178 de institute de binefacere.

Martiri şi cardinali. Biserica catolică din Madagascar îşi datorează evanghelizarea sa dominicanilor (1580) şi apoi iezuiţilor (1610). Misiunea catolică îndură prima oprire brutală cu uciderea tuturor misionarilor francezi în 1674. La începutul secolului al XIX-lea, catolicismul este scos din insulă, până la naşterea a două vicariate apostolice, între 1896 şi 1898, din Madagascarul de Nord şi din Madagascarul de Sud. În 1925 sunt primele hirotoniri de preoţi locali, dintre care unul va deveni primul episcop malgaş în 1939. La 16 aprilie 1947, catehetul Lucien Botovasoa a fost ucis din ură faţă de credinţă, într-un climat de ostilitate din partea conducătorilor locali. În 1969, Madagascarul va avea şi primul său cardinal: Jerome Louis Rakomatala. Ioan Paul al II-lea a făcut în 1989 prima sa vizită apostolică în Madagascar, unde Biserica catolică este prezentă în teritoriu cu 5 arhidieceze şi 17 dieceze sufragane şi poate să se bazeze pe prezenţa a 317 parohii, 1134 preoţi, 3771 călugăriţe, 3316 institute şcolare, 349 institute de binefacere.

O dieceză şi un vicariat apostolic. Ultima zi a călătoriei papei Francisc în Africa prevede vizita la comunitatea catolică din Mauritius, prezentă în teritoriu cu o dieceză, cea de Port Louis, şi un vicariat apostolic, cel de Rodrigues. Biserica catolică este prezentă în Mauritius la începutul secolului al XVIII-lea, cu venirea Congregaţiei Misiunii, care timp de peste un secol se ocupat singură de evanghelizarea ţării: se naşte în 1772 prefectura apostolică, ce devine vicariat apostolic în 1819. În 1847 este înfiinţată dieceza de Port Louis. Ioan Paul al II-lea a vizitat Mauritius în 1989, iar în 2002 este înfiinţat vicariatul apostolic de Rodriguez, a cărui populaţie este 91% catolică. Episcopatul local este membru de drept al Conferinţei Episcopale din Oceanul Indian, care cuprinde episcopii din Comore, Mauritius, Réunion, Mayotte şi Seychelles.

(După agenţia SIR, 4 septembrie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 641.