Papa în Emiratele Arabe Unite. Mesajul fraternităţii universale

O călătorie "istorică" ce are speranţa de a scrie o nouă pagină în raporturile dintre religii. Aşa afirmă secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin, în interviul acordat lui Roberto Piermarini de la Vatican News despre vizita pe care papa o face în Emiratele Arabe Unite de la 3 la 5 februarie. Cele două momente principale ale călătoriei sunt întâlnirea interreligioasă la Founder's Memorial din Abu Dhabi şi Liturghia pe Zayed Sport City.

- Papa Francisc este primul papă în vizită în Emiratele Arabe Unite. Ce perspective sunt pentru această călătorie definită de mulţi istorică?

Da, este pentru prima dată când un papă merge în Emiratele Arabe Unite şi mai în general în peninsula arabică. Aş vrea să subliniez înainte de toate caracteristicile acestui ţinut, un ţinut care este cam ca o punte între Orient şi Occident. E suficient să ne gândim la escalele aeriene: de obicei, pentru a merge în Orient trebuie trecut prin vreun aeroport din Emiratele Arabe Unite. Şi apoi, este un ţinut care se caracterizează tocmai prin a fi un ţinut multicultural, multietnic şi multireligios. În această realitate, papa merge mai ales, aşa cum a spus el însuşi în video-mesajul pe care l-a adresat cu ocazia călătoriei, pentru a scrie o nouă pagină - cel puţin aceasta este aşteptarea, expectativa şi speranţa - în istoria relaţiilor dintre religii, confirmând mai ales conceptul de fraternitate. Şi apoi va fi un mesaj adresat tuturor liderilor religiilor şi tuturor membrilor religiilor pentru ca să se angajeze în manieră comună la construirea unităţii, păcii şi armoniei în lume. După aceea, desigur, papa va întâlni şi o comunitate creştină, o comunitate catolică şi faţă de aceşti fraţi şi surori în credinţă prezenţa sa va fi mai ales una de întărire şi de încurajare pentru a continua în mărturia lor creştină.

- Papa Francisc va participa la întâlnirea interreligioasă care se va ţine la Abu Dhabi. Într-o lume rănită de fundamentalisme, ce rol au aceste evenimente?

Eu cred că au un rol fundamental pentru că încă o dată religiile se află împreună pentru a afirma mesajul fraternităţii universale. Suntem cu toţii fraţi, avem cu toţii aceeaşi demnitate, împărtăşim aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii, suntem fii ai aceluiaşi Tată din cer. Înseamnă deci a regăsi rădăcina fraternităţii noastre care este apartenenţa comună la umanitate. Şi toate acestea, desigur, în vederea unei lupte foarte clare, foarte explicite împotriva oricărui tip de fundamentalism, împotriva oricărui tip de radicalism care poate duce la conflict şi la contrapoziţie, şi în vederea construirii de cărări de reconciliere şi de pace. Am putea folosi o imagine, dat fiind faptul că acolo este atâta deşert: de atâtea ori cărările din deşert sunt acoperite de nisip, furtunile le fac să dispară. Este vorba de a le reînnoi şi de a reîncepe să le parcurgem, toţi împreună, în aşa fel încât să oferim cu adevărat o speranţă lumii noastre aşa de dezbinate şi aşa de fragmentate.

- Inima acestei călătorii, celebrarea euharistică pe stadionul din capitală: prezenţa papei în această zonă va fi sprijin şi speranţă şi pentru atâţia creştini care în schimb nu pot trăi liber propria credinţă? O urare a dumneavoastră...

Da, spuneam mai înainte că sunt mulţi creştinii care trăiesc acolo; mulţi creştini care provin fie din ţările vecine, dar şi din alte părţi ale lumii merg în acel ţinut pentru a găsi oportunităţi de muncă dar în acelaşi timp devine şi - prezenţa lor acolo - o experienţă de întâlnire cu celălalt. Şi mi se pare că trebuie subliniată şi voinţa şi angajarea autorităţilor din aceste state, din aceste ţări pentru a-i face să devină modele de convieţuire şi de colaborare între diferitele componente. Deci, noi sperăm ca şi creştinii care sunt prezenţi acolo să poată continua să-şi dea contribuţia lor şi pentru construirea acelei societăţi, dar mai în general pentru pacea şi reconcilierea în lume. Şi fraţilor şi surorilor catolici care întâlnesc dificultăţi şi facă şi atâtea jertfe pentru a trăi credinţa lor, aş vrea să spun în acest moment că suntem aproape de ei, că într-adevăr ne simţim legaţi cu ei de o fraternitate creştină de fond şi că facem totul pentru a-i ajuta prin mijloacele care sunt la dispoziţia noastră.

- Dumneavoastră înşivă aţi mers în Emiratele Arabe în 2015, unde aţi inaugurat o biserică. Ce realitate va găsi astăzi papa?

Aş putea să cuprind caracteristicile acestei Biserici - pe care am putut s-o întâlnesc şi eu, întocmai, în urmă cu câţiva ani cu ocazia consacrării unei noi biserici dedicate sfântului apostol Paul - în jurul a trei adjective. Înainte de toate este o Biserică numeroasă; este o Biserică ce are o faţă eterogenă, pentru că este formată din credincioşi care aparţin la diferite culturi cu diferite limbi şi diferite rituri şi care devine, într-un anumit sens, şi un laborator de unitate şi de comuniune, pentru că provocarea este tocmai aceea, şi în cadrul acestor diversităţi, al acestor diferenţe aşa de accentuate, de a găsi în Biserică o casă comună. Probabil, şi aici nu lipsesc provocările şi nu lipsesc nici dificultăţile şi uneori chiar şi tensiunile. Dar mi se pare că există într-adevăr un efort din partea tuturor, sub conducerea păstorilor locali, de a trăi o comuniune autentică. Şi o a treia caracteristică este că mi se pare o Biserică foarte dinamică, o Biserică plină de viaţă, plină de vitalitate fie în interiorul său; ar fi suficient a participa la celebrările acestei comunităţi - şi papa o va face pentru că va celebra Liturghia - pentru a vedea că e vorba într-adevăr de comunităţi vibrante, care participă în manieră deplină la celebrările liturgice; şi în acelaşi timp angajate şi să dea mărturie în ambientul în care se află şi să se pună în slujba societăţii în care trăiesc şi lucrează.

(După L'Osservatore Romano, 3 februarie 2019)

Traducere de Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 368.