Dialogul vieţii

Relaţiile cu Bisericile ortodoxe orientale

de Hyacinthe Destivelle

oficial de la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor

Bisericile ortodoxe orientale formează o unică familie de tradiţii diferite (armene, copte, siriace) unite nu numai de o credinţă comună în Cristos, aşa cum a fost definită de primele concilii ecumenice, ci şi de o istorie comună marcată de persecuţie şi de exod. Graţie contactelor ecumenice stabilite după Conciliul Vatican II din cu aceste vechi comunităţi creştine, care adună circa cincizeci de milioane de credincioşi, Bisericile noastre sunt acum mai apropiate decât au fost vreodată în decursul secolelor. De fapt, după o mie cinci sute de ani de despărţire, rămâne intact un fundament comun solid de credinţă şi de practică sacramentală. Acest articol vrea să prezinte relaţiile Sfântului Scaun cu Bisericile ortodoxe orientale în decursul anului 2018, an deosebit de bogat în paşi făcuţi în dialogul adevărului, în dialogul carităţii precum şi în cel care poate să fie numit dialogul vieţii.

Dialogul teologic cu Bisericile ortodoxe orientale este condus în cadrul unei comisii multilaterale şi al trei comisii bilaterale. O comisie multilaterală, numită Comisie mixtă internaţională pentru dialogul teologic dintre Biserica catolică şi Bisericile ortodoxe orientale, întemeiată în 2003, reuneşte anual reprezentanţi ai Bisericii catolice şi ai şapte Biserici care recunosc primele trei concilii ecumenice: patriarhia siro-ortodoxă de Antiohia, Bisericile apostolice armene (sediul din Etchmiadzin şi catolicosatul din Antelias), Biserica coptă-ortodoxă din Egipt, Bisericile ortodoxe Tewahedo din Eritreea şi din Etiopia, Biserica ortodoxă siro-malankareză. După adoptarea unui prim document în 2009 despre natura Bisericii şi a unui al doilea în 2015 despre comuniunea în viaţa Bisericii, comisia continuă a treia fază a dialogului despre tema sacramentelor. Despre această temă s-a ţinut, de la 29 ianuarie la 5 februarie 2018, a cincisprezecea sesiune plenară a comisiei, pe lângă catolicosatul de Etchmiadzin din Biserica armeană apostolică. Sub copreşedinţia cardinalului Kurt Koch şi a mitropolitului ortodox copt Bishoy de Damiette, membrii au studiat îndeosebi sacramentele reconcilierii, ungerii bolnavilor şi preoţiei. Discuţia a permis să se evidenţieze un amplu consens în teologia acestor sacramente, chiar dacă există obiceiuri diferite în administrarea lor.

Comisia va continua această reflecţie în timpul următoarei sesiuni, prevăzute la Roma de la 28 ianuarie la 1 februarie 2019, concentrându-se asupra sacramentului căsătoriei, temă deosebit de delicată ţinând cont de abordarea teologică diferită în Occident şi în Orient. Membrii ortodocşi orientali vor avea şi misiunea de a găsi un succesor mitropolitului Bishoy, copreşedinte al comisiei încă de la întemeierea sa, decedat în septembrie 2018. Ne dorim ca dialogul, ale cărui lucrări se desfăşoară într-un climat deosebit de fratern, să poată continua cu seninătate drumul său rodnic.

Sunt membri ai acestei comisii două Biserici ortodoxe malankareze din Kerala (India de Sud): Biserica ortodoxă siriană malankareză şi Biserica siriană ortodoxă malankareză (iacobită, parte din patriarhia siriană ortodoxă de Antiohia). Cu amândouă, din 1989, s-au stabilit două dialoguri bilaterale paralele, menţinute în pofida întemeierii Comisiei teologice multilaterale, care se concentrează asupra a trei tematici principale: istoria Bisericii, mărturia comună şi ecleziologia.

Comisia mixtă internaţională pentru dialogul teologic dintre Biserica catolică şi Biserica siriană ortodoxă malankareză a ţinut întâlnirea sa anuală la 10 decembrie 2018 la Spirituality Center din Manganam (Kottayam), coprezidată de monseniorul Bria Farrell, secretar al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, şi de mitropolitul Kuriakose Mor Theophilose, vicar patriarhal în Germania, Elveţia şi Austria. Pe ordinea de zi a reuniunii figura îndeosebi un proiect de "reflecţie comună" cu privire la orientările pastorale despre căsătoriile mixte semnate de autorităţile din ambele Biserici, ca urmare a acordului obţinut despre această temă în 1994. În acelaşi loc s-a ţinut, în zilele următoare, 11 şi 12 decembrie, întâlnirea Comisiei mixte internaţionale pentru dialogul dintre Biserica catolică şi Biserica ortodoxă siriană malankareză, coprezidată de monseniorul Farrell şi de mitropolitul de Delhi, Yuhanon Mar Demetrios. Comisia a examinat actualizările cu privire la diferite proiecte practice: publicarea izvoarelor istoriei creştinilor din India de Sud, lecturi patristice comune pentru fiecare zi a anului, linii călăuzitoare cu privire la cooperarea pastorală.

Un al treilea dialog bilateral important este în curs cu Biserica asiriană din Orient, care nu face parte din comisia multilaterală menţionată mai sus. Comisia mixtă pentru dialogul teologic între Biserica catolică şi Biserica asiriană din Orient, întemeiată ca urmare a declaraţiei cristologice comune din 1994 între Ioan Paul al II-lea şi catholicosul-patriarhul Mar Dinkha al IV-lea, a încheiat în 2017 prima sa fază de lucru cu semnarea unei Declaraţii comune despre "viaţa sacramentală" şi a început o nouă fază de dialog despre misterul Bisericii. De la 5 la 9 noiembrie 2018, la Domus Sanctae Marthae, comisia a ţinut sesiunea sa plenară, coprezidată de monseniorul Johan Jozef Bonny, episcop de Anvers, şi de Mar Awa Royel, episcop asirian din California, şi a studiat cele patru caracteristici ale Bisericii, una, sfântă, catolică şi apostolică, în patrimoniul liturgic, biblic, patristic al Bisericii din Orient. Membrii comisiei au fost primiţi la 9 noiembrie de papa Francisc, care a subliniat un important principiu al dialogului, declarând că "diversităţile practice şi disciplinare nu sunt întotdeauna piedică în calea unităţii" şi că "unele diferenţe în exprimările teologice pot să fie considerate mai degrabă complementare decât conflictuale".

Dialogul adevărului n-ar fi posibil fără fraternitatea trăită şi promovată în domeniul "dialogului carităţii". În această privinţă trebuie să fie menţionate trei evenimente cu privire la relaţiile cu Bisericile ortodoxe orientale în 2018. Primul este vizita în Vatican a patriarhilor armeni Karekin al II-lea şi Aram I la 5 aprilie, cu ocazia binecuvântării unei statui a sfântului Grigore de Narek în Grădinile Vaticane din partea papei Francisc, celebrare la care a participat şi patriarhul armean catolic Krikor Bedros al XX-lea. Grigore de Narek, sfânt armean din secolul al X-lea introdus în martirologiul roman în 2001 şi proclamat învăţător al Bisericii în 2015, este o mărturie clară că recunoaşterea reciprocă a sfinţeniei este o cale privilegiată pentru unitate. Patriarhul Karekin l-a întâlnit a doua oară pe Francisc în Vatican la 24 octombrie cu ocazia unei vizite pastorale în Italia, însoţit de arhiepiscopul Khajag Barsamian, nou reprezentant al Bisericii armene la Roma.

O altă vizită semnificativă la Roma a fost aceea a catholicosului patriarh Mar Gewargis al III-lea, conducător al Bisericii asiriene din Orient, la 9 noiembrie. La sfârşitul unei rugăciuni comune pentru pace cu papa Francisc în capela Redemptoris Mater din Palatul Apostolic, a fost semnată o importantă declaraţie comună cu privire la situaţia creştinilor în Orientul Mijlociu. Documentul reafirmă îndeosebi că "Orientul Mijlociu fără creştini n-ar mai fi Orientul Mijlociu" şi subliniază valoarea martiriului comun pe drumul ecumenic: "După cum sângele lui Cristos, vărsat din iubire, a adus reconciliere şi unitate şi a făcut să prospere Biserica, tot aşa şi sângele acestor martiri din timpul nostru, membri ai diferitelor Biserici, dar uniţi de suferinţa lor comună, este sămânţă a unităţii creştine" (nr. 4).

Despre aceeaşi tematică a Orientului Mijlociu, un al treilea eveniment de relevanţă, ba chiar istoric, a avut loc în relaţiile dintre Sfântul Scaun şi Bisericile ortodoxe şi ortodoxe orientale în 2018. La 7 iulie, Francisc a primit la Bari pe conducătorii Bisericilor din Orientul Mijlociu pentru o întâlnire de rugăciune şi de reflecţie. Pentru prima dată în istorie erau adunaţi, alături de episcopul de Roma, patriarhul ecumenic, patriarhul de Alexandria precum şi patru conducători de Biserici orientale: papa copt Tawadros al II-lea, patriarhul sirian Ignatius Aphrem al II-lea, catholicosul armean de Cilicia Aram I şi catholicosul patriarh asirian Mar Gewargis. Dincolo de "dialogul carităţii" se poate vorbi despre un adevărat "dialog al vieţii" provocat de o preocupare comună şi de o speranţă comună pentru un viitor de pace în Orientul Mijlociu. În pragul bazilicii "Sfântul Nicolae", papa Francisc împreună cu conducătorii Bisericilor au dat drumul câtorva porumbei. Aşa cum a comentat fratele Enzo Bianchi, "de pe pragul acelei biserici, împreună cu porumbeii care anunţă pacea, cine ştie dacă nu şi-a luat zborul şi dorinţa cea mai arzătoare pentru unitatea vizibilă a creştinilor, cine ştie dacă întâlnirea împreună ca fraţi în jurul mesei unice nu este profeţie care grăbeşte ziua în care la aceeaşi masă se vor putea împărtăşi din unica pâine şi din unicul potir, cu trupul şi cu sângele unicului Domn al Bisericilor noastre şi al vieţilor noastre".

(După L'Osservatore Romano, 25 ianuarie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

Pe ercis.ro există o pagină specială dedicată Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinului, în meniul Biblioteca > Ecumenism.

lecturi: 499.