Editura "Sapientia": Trei noi titluri

La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea Istoria catolicilor din Săbăoani, scrisă de Fabian Doboş, Daniela Butnaru, Luminiţa Botoşineanu, Anton Coşa, Dănuţ Doboş, Iulian Ghercă Munteanu, Cătălin-George Fedor. Cartea apare în colecţia "Monografii", în formatul 17x24, are 270 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţara la preţul de 25 lei.

În anul Centenarului, Departamentul de Cercetare istorică "Fericitul Anton Durcovici" al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi ne oferă o plăcută surpriză prin publicarea unei noi lucrări monografice dedicate comunităţii parohiale din Săbăoani. Lucrarea cu titlul "Istoria catolicilor din Săbăoani" vine în continuarea monografiei "Săbăoani. File de istorie", publicată în anul 2002, sub coordonarea pr. cercetător Fabian Doboş, la Editura Presa Bună din Iaşi. De data aceasta, echipa de autori este completată cu specialişti provenind din centrele academice din Iaşi şi Bacău, aceştia asigurând lucrarea cu studii de specialitate de mare probitate profesională.

Prima noutate a prezentei monografii interdisciplinare o reprezintă capitolul de toponimie întocmit de dr. Daniela Butnaru, de la Institutul de Lingvistică "Al. Philipide" din Iaşi. În acest capitol, care tratează numele de locuri de pe teritoriul satului Săbăoani, au fost adunate date de la localnici, precum şi din diverse documente publicate sau inedite, pentru a se urmări care sunt principalele caracteristici ale toponimiei din această zonă. S-au identificat, astfel, toponime vechi, au fost elucidate originea unor nume de locuri, evoluţia lor de-a lungul timpului şi maniera în care ele oferă informaţii despre geografia şi istoria acestei localităţi, despre localnici, limba şi ocupaţiile acestora.

S-a dovedit, încă o dată, că toponimia este o oglindă a vieţii unui sat, a felului în care locuitorii percep şi denumesc locurile.

Coordonatorul noii lucrări, pr. Fabian Doboş, fiu al satului şi un împătimit căutător al adevărului istoric despre Săbăoani, aduce în memoria colectivă trecutul plin de glorie al localităţii sale de baştină, insistând, aşa cum era de aşteptat, pe istoria multiseculară a catolicilor şi pe cea a bisericii "Sfântul Mihail Arhanghelul", unul dintre cele mai frumoase edificii religioase din Dieceza de Iaşi.

O a doua noutate o reprezintă cercetarea lingvistică realizată de doamna dr. Luminiţa Botoşineanu, în cadrul căreia şi-a propus surprinderea limbilor vorbite în Săbăoani, cu o atenţie particulară acordată varietăţii locale a limbii române, care a fost descrisă în linii largi şi pusă parţial în perspectivă prin înglobarea ei în unităţile dialectale de rang ierarhic superior.

Totodată, cercetarea lingvistică a evidenţiat aspecte ţinând de modul în care locuitorii se văd pe ei înşişi şi comunitatea din care fac parte în raport cu limba şi cultura tradiţională.

Capitolul de etnografie realizat de dr. Anton Coşa ne introduce în cultura populară tradiţională a localităţii Săbăoani, studiul fiind întocmit în baza unei cercetări directe la faţa locului. Una dintre concluziile autorului este aceea că folclorul din Săbăoani se integrează folclorului românesc în general, aidoma celorlalte aspecte etnografice ale localităţii.

Cea de-a doua instituţie semnificativă din Săbăoani, şi anume şcoala, a fost tema studiului realizat de dr. Dănuţ Doboş în colaborare cu istoricul Iulian Ghercă. Autorii prezintă trecutul şcolilor de băieţi şi fete, de la înfiinţarea acestora la mijlocul secolului al XIX-lea până în anul 1948, atunci când comuniştii au pus stăpânire totală pe destinele României.

La rândul său, domnul dr. Cătălin-George Fedor, în studiul său de antropologie socială privind comunitatea din Săbăoani, prezintă rezultatele unei cercetări care şi-a propus o evaluare a specificului local. În acest sens, scopurile urmărite au constat în relevarea trăsăturilor specifice comunităţii locale şi a identităţii acesteia, respectiv imaginea Săbăoaniului în mentalul colectiv şi al celor din localitate. Rezultatele scot în evidenţă omenia şi bunătatea localnicilor, respectiv încrederea în exemplele pozitive existente în comunitate (oamenii gospodari, autorităţile locale şi Biserica).

Îi felicităm pe autorii acestui memorial de cultură, istorie şi spiritualitate, care ne ajută să ne cunoaştem mai bine istoria, valorile şi tot ceea ce ne leagă de o frumoasă şi multiseculară localitate românească.

PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi

*

La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea Ungerea bolnavilor. Extras din Ritualul Ungerii bolnavilor şi al îngrijirii lor pastorale. Cartea apare în colecţia "Rugăciuni creştine", în formatul 10,5x14, are 53 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţara la preţul de 3 lei.

Această broşură este un extras din Ritualul Ungerii bolnavilor şi al îngrijirii lor pastorale. Având un format redus, este utilă pentru îngrijirea obişnuită a bolnavilor.

Textele selectate sunt luate din:

1) Ritualul Împărtăşirii bolnavilor

2) Ritualul Ungerii bolnavilor

3) Ritualul administrării Pocăinţei, Ungerii şi Viaticului într-o singură celebrare

4) Ritualul administrării Ungerii fără Viatic

5) Ritualul administrării Viaticului în afara Liturghiei.

*

La Editura "Sapientia" urmează să apară cartea Ecclesiae sponsae imago. Instrucţiune despre Ordo virginum, scrisă de Congregaţia pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică şi tradusă din limba italiană de pr. dr. Mihai Pătraşcu. Cartea apare în colecţia "Magisterium", în formatul 14x20, are 86 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţara la preţul de 10 lei.

Imaginea Bisericii mireasă a lui Cristos se prezintă în Noul Testament ca icoană revelatoare eficace a naturii intime a raportului pe care Domnul Isus a voit să-l stabilească cu comunitatea celor care cred în el (Ef 5,23-32; Ap 19,7-9; 21,2-3.9).

Încă din timpurile apostolice această exprimare a misterului Bisericii a avut o manifestare cu totul specială în viaţa acelor femei care, corespunzând carismei trezite în ele de Duhul Sfânt, cu iubire nupţială s-au dedicat Domnului Isus în feciorie, pentru a experimenta rodnicia spirituală a raportului intim cu el şi a oferi roade Bisericii şi lumii.

Aşa cum indică unele texte din Noul Testament şi scrierile din primele secole creştine, această formă de viaţă evanghelică a apărut în mod spontan în diferitele regiuni în care se dezvoltau comunităţile ecleziale, situându-se între celelalte forme de viaţă ascetică, forme care, în contextul societăţii păgâne, constituiau un semn evident al noutăţii creştinismului şi al capacităţii sale de a răspunde la cele mai profunde întrebări cu privire la sensul existenţei umane. Cu un proces analog cu acela care a avut în vedere văduvia femeilor care alegeau continenţa "în cinstea trupului Domnului", fecioria consacrată feminină a asumat progresiv caracteristicile unei stări de viaţă recunoscute public de Biserică.

În primele trei secole au fost numeroase fecioarele consacrate care pentru a rămâne fidele Domnului au îndurat martiriul. Între acestea, Agata din Catania, Lucia din Siracusa, Agneza şi Cecilia din Roma, Tecla din Iconium, Apolonia din Alexandria, Restituta din Cartagina, Justa şi Rufina din Sevilla. După aceea până astăzi, amintirea fecioarelor martire a rămas ca o chemare vie la dăruirea totală de sine pe care o cere consacrarea feciorelnică.

Impulsul de reînnoire eclezială pe care l-a inspirat Conciliul al II-lea din Vatican a trezit interes şi cu privire la ritul liturgic al consecratio virginum şi la Ordo virginum. După multe secole de la dispariţia sa şi într-un context istoric schimbat în mod radical, în care erau în desfăşurare procese de schimbare profundă a condiţiei feminine în Biserică şi în societate, acea formă antică de viaţă consacrată revela o surprinzătoare forţă de atracţie şi apărea capabilă să corespundă nu numai dorinţei multor femei de a se dedica total Domnului şi fraţilor, ci şi redescoperii contextuale a propriei identităţi a Bisericii particulare în comuniunea unicului Trup al lui Cristos.

Conform dispoziţiei Constituţiei despre liturgie Sacrosanctum Concilium nr. 80, în perioada postconciliară ritul lui consecratio virginum prezent în Pontificalul Roman a fost supus unei revizuiri pe baza principiilor generale pe care Conciliul le-a stabilit pentru reforma liturgică. Noua Ordo consecrationis virginum, promulgată la 31 mai 1970 de Sfânta Congregaţie pentru Cultul Divin, prin mandat special al Papei Paul al VI-lea, a intrat în vigoare la 6 ianuarie 1971. Reluând cea mai veche tradiţie eclezială şi ţinând cont şi de evoluţia istorică, au fost elaborate şi aprobate două forme de celebrare. Prima este destinată femeilor care, rămânând in saeculo, adică în condiţiile obişnuite de viaţă, sunt admise la consacrare de către episcopul diecezan. A doua este destinată călugăriţelor de comunitate în care ritualul este folosit cu voturi perpetue sau care în aceeaşi celebrare depun voturile perpetue şi primesc consecratio virginum.

De când s-a repropus în Biserică această formă de viaţă consacrată, s-a asistat la o adevărată reînflorire a lui Ordo virginum, a cărui vitalitate se manifestă în bogăţia pluriformă de carisme personale puse în slujba edificării Bisericii şi a reînnoirii societăţii după spiritul evangheliei. Fenomenul apare de mare relevanţă, nu numai prin numărul femeilor implicate, ci şi prin răspândirea sa în toate continentele, în foarte multe ţări şi dieceze, în zone geografice şi contexte culturale atât de diversificate.

În ultimii ani, din mai multe părţi au venit la acest dicaster cereri de a oferi indicaţii care să orienteze acţiunea episcopilor diecezani în aplicarea normelor conţinute în Pontificalul Roman şi, implicit, amintite de can. 604 din Codul de Drept Canonic, precum şi în definirea unei discipline mai complete şi organice, care, pe baza principiilor comune din dreptul vieţii consacrate în diferitele sale forme, să se precizeze cu referinţă la particularităţile lui Ordo virginum.

Prezenţa reînnoită a acestei forme de viaţă consacrată în Biserică, a cărei reapariţie este aşa de strâns legată de evenimentul Conciliului al II-lea din Vatican, şi rapiditatea creşterii sale în atâtea Biserici particulare fac oportun să se corespundă acestor cereri, pentru ca în adaptarea necesară la diferitele contexte culturale să fie păstrată identitatea specifică a lui Ordo virginum.

Această Instrucţiune stabileşte principiile normative şi criteriile orientative pe care păstorii fiecărei dieceze şi Biserici particulare asimilate diecezei vor trebui să le aplice în îngrijirea pastorală a lui Ordo virginum.

După ce a schiţat fundamentul biblic şi elementele tipice ale vocaţiei şi mărturiei fecioarelor consacrate (Partea I), Instrucţiunea tratează configuraţia specifică a lui Ordo virginum în cadrul Bisericii particulare şi al Bisericii universale (Partea a II-a), pentru a se opri după aceea asupra discernământului vocaţional şi a itinerarelor pentru formarea prealabilă consacrării şi formarea permanentă (Partea a III-a).

Cardinal João Braz de Aviz

*

Istoria catolicilor din Săbăoani
Fabian Doboş, Daniela Butnaru, Luminiţa Botoşineanu, Anton Coşa, Dănuţ Doboş, Iulian Ghercă Munteanu, Cătălin-George Fedor, Ed. "Sapientia", 2018, 270 p., 17x24 cm, ISBN 978-606-578-350-8, 25 lei

Ungerea bolnavilor. Extras din Ritualul Ungerii bolnavilor şi al îngrijirii lor pastorale
Ed. "Sapientia", 2018, 54 p., 10,5x14, 3 lei

Ecclesiae sponsae imago. Instrucţiune despre Ordo virginum
Congregaţia pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică, Ed. "Sapientia", 2018, 86 p., 14x20 cm, ISBN 978-606-578-357-7, 10 lei

* * *

Aceste materiale, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: libraria@ercis.ro
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro

lecturi: 1441.