Eroii din Primul Război Mondial (C): Bârlad şi Tecuci

Bârlad

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
 

Primele documente care atestă existenţa catolicilor la Bârlad sunt datate în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Încă din anul 1630, exista în acest oraş o biserică catolică.

Raportul scris la 26 septembrie 1641 de misionarul Petru Bogdan Baksic notează că la Bârlad trăiau 160 de catolici, aceştia având o biserică acoperită cu paie, însă nici măcar ei nu ştiau care este patronul bisericii.

Status animarum al Parohiei Focşani pe anul 1899 notează că în filiala Bârlad trăiau 45 de familii, acest număr micşorându-se la 30 în momentul începerii Primului Război Mondial¹.

La Bârlad a existat un monument ridicat în cinstea eroilor din Primul Război Mondial, dar acesta a fost distrus pe timpul comunismului, întrucât terenul a fost arondat Consiliului Popular Bârlad².

În cimitirul central se găseşte un complex al eroilor care cuprinde monumentul în sine şi câteva zeci de cruci. Monumentul este simplu şi maiestos totodată, având în centru o cruce albă sub care se poate citi inscripţia "Glorie eternă eroilor români căzuţi în lupta pentru eliberarea şi independenţa Patriei noastre. 1916-1918".

Filiala Tecuci

Tecuci

În cimitirul oraşului este construit un complex comemorativ în trepte. Partea centrală este constituită dintr-o coloană impunătoare având la bază, dar şi în vârf câte o cruce. Pe această coloană se pot citi următoarele cuvinte: "Închinare ostaşilor căzuţi în războiul de întregire a neamului. Aici odihnesc 972 ostaşi români căzuţi în războiul 1916-1918".

Monumentul eroilor ceferişti este amplasat pe Bulevardul Gării, în piaţa din faţa gării principale (Gara de sud). Arhitecţi au fost: inginer inspector general Gr. Strătilescu şi inginer şef Gr. M. Vulcănescu. Monumentul dedicat eroilor ceferişti a fost ridicat în perioada 1927-1929 sub conducerea lui Atanasie Contantinescu şi are dimensiunile 2,5x2,5x10 metri. Pe partea frontală a soclului monumentului se găseşte inscripţia: "1916-1918, Ceferiştilor căzuţi pentru patrie". Monumentul este din piatră şi marmură. Deasupra turnului se găseşte o statuie din marmură, reprezentând o tânără femeie, cu un corp bine proporţionat surprins în mişcare, care întinde cu mâna o cunună de lauri, simbol al victoriei.

Monumentul cercetaşului a fost realizat de sculptorul Dan Mateescu, este închinat cercetaşilor eroi şi îl reprezintă pe cercetaşul Virgiliu Ghiaţă. Monumentul a fost inaugurat în anul 1925, în prezenţa prinţului Carol al II-lea, pentru a cinsti memoria celor 25.000 de cercetaşi căzuţi în Primul Război Mondial.

Statuia, realizată iniţial de sculptorul A. Constantinescu, reprezentând un cercetaş în timpul unei acţiuni, având pe cap pălărie, în spate un rucsac şi în mână un baston (semnul distinct al cercetaşilor), a fost coborâtă de pe soclu în anul 1959 de către autorităţile comuniste şi topită. Statuia actuală tronează pe un soclu masiv, paralelipipedică, terminat la partea superioară cu o formă cilindrică, întregeşte personalitatea urbanistică şi artistică a oraşului. Pe partea din faţă a soclului se află inscripţia: "În amintirea cercetaşilor morţi pentru ţară, 1916-1918". Pe latura din dreapta scrie: "Acest monument s-a ridicat sub domnia Majestăţii sale, Ferdinand I, regele tuturor românilor, şi a augustei sale soţii, Regina Maria", iar pe latura din stânga este scris: "Acest monument a fost reconstituit de către sculptorul Dan Mateescu, prin grija Primăriei Municipiului Tecuci şi a Muzeului Mixt Tecuci, 19 mai 1996". Pe spatele soclului sunt inscripţionate numele binefăcătorilor care au ajutat la reconstituirea monumentului³.

Pr. Fabian Doboş

Note

¹ Iosif Gabor, Dicţionarul comunităţilor catolice din Moldova, Bacău, 1995, p. 42-44.

² www.primariabarlad.ro [accesat pe 23.10.2018].

³ www.ziaruldevaslui.ro [accesat pe 25.10.2018].

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (XCIX): Roman

* * *

PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.
 

lecturi: 158.