"Se merge înainte pentru autonomia Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Moscova"

De Nikos Tzoitis

Un proces care continuă, însoţit de apelul de a evita dezbinări şi reacţii violente. S-au încheiat ieri în sediul patriarhiei de Constantinopol lucrările sinodului prezidat de patriarhul ecumenic Bartolomeu pentru a examina problema acordării autocefaliei Bisericii ucrainene, cerere venită în aprilie de la autorităţile din ţara aceea. La sfârşitul reuniunii a fost difuzat un comunicat.

Sinodul a examinat rapoartele celor doi exarhi trimişi de Bartolomeu - episcopii de Pamfili, Daniel, şi cel de Edmont, Ilarion - şi apoi a luat câteva decizii. Înainte de toate, confirmarea că se vrea să se meargă înainte cu acordarea autocefaliei Bisericii ortodoxe din Ucraina, astăzi dependentă de patriarhia de Moscova.

Apoi s-a stabilit să se restabilească pentru Biserica din Kiev stavropigion de Constantinopol (adică unitatea, comunitate eclezială care face referinţă la patriarhia ecumenică), drept unul dintre multele stavropigion de Constantinopol în Ucraina care au existat în decursul secolelor. În afară de asta, sinopdul a decis să se examineze - conform canoanelor stabilite de diferitele sinoade ecumenice care stabilesc drepturile şi obligaţiile patriarhiei ecumenice în contextul ortodox - cererile şi apelurile clerului tuturor celorlalte Biserici autocefale adresate Constantinopolului, şi prin urmare şi cele ale lui Filaret şi Makarios. Ambii sunt în fruntea auto-proclamatelor Biserici ortodoxe ucrainene şi s-au despărţit în anii trecuţi de Moscova. Au fost declaraţi schismatici, dar pentru divergenţe teologice. Aşadar, sinodul din Constantinopol îi restabileşte în funcţiunile lor depline.

De asemenea, a fost revocată validitatea scrisorii sinodale din anul 1686, cu care se acorda patriarhului de Moscova, din motive conjuncturale şi conform economiei ecleziale, facultatea de a-l hirotoni pe mitropolitul de Kiev. Acesta din urmă era ales de adunarea clericilor şi a laicilor şi exista obligaţia pentru toţi de a-l menţiona pe patriarhul ecumenic de Constantinopol.

După aceea, sinodul a adresat un apel tuturor părţilor implicate, pentru ca să evite să ocupe biserici, mănăstiri şi proprietăţi respective, precum şi să evite să comită acte de violenţă, făcând să prevaleze în schimb spiritul de caritate şi de pace în numele lui Isus Cristos.

Aşadar, conform comunicatului, patriarhia ecumenică de Constantinopol a demarat procedurile pentru acordarea aceleia care este, în ordinea timpului, ultima autocefalie în planeta ortodoxă, cutumă aceasta din urmă aplicată tuturor Bisericilor ortodoxe, născute după primul mileniu. Aşa cum se ştie, tendinţa în ortodoxie a fost aceea de a stabili o Biserică pentru fiecare naţiune, care să aibă o conducere proprie.

Pentru istoria primului mileniu, lumea creştină avea ca referinţă cele cinci patriarhii (Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim) şi biserica autocefală din Cipru, situaţie care a fost stabilită de primul, al doilea şi al treilea sinod ecumenic.

Patriarhia de Constantinopol, aşa cum reiese din comunicat, s-a folosit de prerogativele sale fie cu privire la acordarea autocefaliei şi fie cu privire la gestionarea Bisericilor ortodoxe din diaspora. Prerogative care au fost codificate în canoanele, stabilite de sinoade ecumenice, pe care aceeaşi patriarhie a propus să fie discutate la sinodul panortodox din Creta. Dar fie Biserica de Moscova, cu decizia de a se retrage în ultima clipă; fie Biserica de Antiohia, datorită disputei sale cu cea de Ierusalim despre jurisdicţia cu privire la o parohie de 100 de credincioşi în Qatar, n-au dat răspunsul lor şi n-au adus contribuţia lor la sinodul panortodox.

Cu revocarea anatemelor şi readmiterea lui Filaret şi a lui Makarios, împreună cu credincioşii lor, în comuniunea sacramentală cu ceilalţi ortodocşi, exarhii numiţi de Bartolomeu ca reprezentanţi ai săi vor trebui acum să se activeze pentru a găsi o soluţie dreaptă şi a restabili coexistenţa paşnică între ortodocşii ucraineni, neexistând divergenţe dogmatice.

Trebuie subliniat, conform celor prezentate de surse bie informate, că preoţii şi episcopii ucraineni mai tineri care aparţin Bisericii de Moscova, doresc autonomia, dar fără revendicările şi ranchiunele din trecut. Este ca şi cum ar cere să le fie încredinţată lor gestionarea trecerii, pentru ca să fie paşnică. Tocmai asta pare să evidenţieze ultimul paragraf al comunicatului sinodului. Tocmai asta reprezintă o probă de foc pentru Bartolomeu, în tentativa sa de a da o soluţie la problema ucraineană.

Până la alegerea următorului patriarh de Kiev, va fi menţionat, conform tradiţiei Bisericii ortodoxe, numele patriarhului ecumenic Bartolomeu. Aşadar, pentru a folosi cuvintele episcopului Dimitri Salachas, problema ucraineană este gravă dar nu tragică, pentru că tradiţia sinodală este puternic înrădăcinată în ortodoxie.

(După Vatican Insider, 12 octombrie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 16.