În Grecia "o catastrofă", Biserica Ortodoxă alături de victime

De Salvatore Cernuzio

Peste 70 de morţi în incendiile izbucnite luni, 23 iulie 2018, în regiunea Attica din Grecia. Manolis Papamikrulis, colaborator al arhiepiscopului Ieronymos: "Oamenii nu au avut scăpare, în câteva secunde s-au aflat între foc şi mare. Trupurile lor păreau martirizate".

Pentru Grecia este probabil una dintre cele mai grave tragedii trăite vreodată în ultimele decenii. Trupuri arse de vii de flăcările izbucnite luni, în jurul orelor 18.00 în regiunea Attica, la puţini kilometri de capitala Atena, sute de maşini şi case distruse, hectare de păduri arse. "O catastrofă umanitară, ambientală, material de dimensiuni incredibile. Are dreptate cel care vorbeşte despre un nouă Pompei", spune la telefon cu Vatican Insider Manolis Papamikrulis, laic, oficial al Bisericii greco-ortodoxe pentru Comisia pentru Afacerile Externe ale Sfântului Sinod şi Comisia pentru Raporturile Intercreştine, colaborator al arhiepiscopului de Atena şi al întregii Grecii, Ieronymos. "Ne este greu să înţelegem motivul pentru care s-au întâmplat toate acestea şi procuratura a demarat investigaţii pentru a înţelege originea incendiului, dacă a fost un accident natural sau o mână umană care l-a provocat. Există şi această ipoteză... Nu avem idee, deocamdată priorităţile sunt altele".

Prioritatea este înainte de toate să se preocupe de supravieţuitori, de familiile care în câteva secunde au văzut murind rude şi vecini, de oameni care şi-au pierdut casa. "Totul s-a petrecut în puţine minute, vântul sufla puternic şi focul care pornea de pe o colină a ajuns repede la casele din pădure". Este vorba în general de case de vacanţă, nu neapărat regulamentare, construite cu materiale vechi uşor inflamabile sau despre structurile în satul Mati, "dintre care 98% au fost distruse". Mare parte din cei 74 de morţi oficiali - conform datelor furnizate de pompierii care vorbesc şi despre circa o sută de dispăruţi - sunt de fapt turişti, greci sau din străinătate, care petreceau penultima săptămână din iulie în această zonă sugestivă care leagă apele Mării Egee de verdele întins al pădurii înconjurătoare. Tocmai această conjugare naturală a fost condamnarea victimelor.

"Oamenii - relatează Papamikrulis - s-au aflat într-o situaţie în care nu ştiau ce să facă, nu aveau alternative nici căi de scăpare. Într-o parte era focul şi în cealaltă era marea. Mulţi salvatori au vorbit despre persoane moarte în apă prin înec. O moarte violentă, desigur nu aşa ca aceea pe care au îndurat-o toţi cei care au fost arşi de vii de flăcări. Ne povesteau despre părinţi îmbrăţişaţi cu copiii lor sau despre cadavre care păreau martirizate, care prezentau poziţii nenaturale pentru că probabil se contorsionau datorită durerii mari simţite".

Biserica greco-ortodoxă, subliniază oficialul, n-a ezitat să intre pe teren. Arhiepiscopul Ieronymos, care actualmente se află la puţini kilometri de Atena într-o mănăstire pentru o reculegere spirituală, trezit noaptea de ştirea despre aceste flăcări de neoprit care din capitală au ajuns până la Corint (acolo aproape, în localitatea Kinetta pare că încă mai este activ un incendiu slab), s-a pus imediat în contact cu mitropoliţii din zonele lovite şi a alertat asociaţia caritativă greco-ortodoxă "Apostolí", un soi de Caritas grec prezent în toată naţiunea. Organismul - acelaşi care gestionează problema migratoare - a trimis sute de voluntari şi lucrători pentru a-i ajuta puternic pe pompieri şi protecţia civilă pentru ajutoare.

"Pentru arhiepiscop a fost o lovitură grea", afirmă colaboratorul său, "pentru el este vorba despre o dublă suferinţă: din punctul de vedere al mediului, dat fiind că este foarte sensibil faţă de temă, dar mai ales din punctul de vedere uman. Toată slujirea sa se întemeiază pe principiul că «omul vine înainte de toate». Adică trebuie mers în întâmpinarea fiinţelor umane, fie că sunt creştini, necreştini, greci, migranţi sau orice altceva...".

Responsabilii de la "Apostolí", reprezentând Biserica greco-ortodoxă, au furnizat bunuri de primă necesitate cum ar fi hrană şi îmbrăcăminte şi ajută la restabilirea electricităţii pe străzi şi la curăţarea lor de resturi, explică Papamikrulis. În afară de asta, au trimis şi preoţi pentru o asistenţă spirituală a victimelor şi a rudelor care nu au de multe ore veşti despre cei dragi ai lor, care colaborează în aceste ore cu medici şi psihologi. După aceea, au declarat că sunt gata să pună la dispoziţie localurile lor la Atena pentru a da găzduire supravieţuitorilor şi tuturor celor care şi-au pierdut casa.

Desigur, acum vor fi studiate proiecte pe termen lung, subliniază Papamikrulis. Şi repetă: "Într-adevăr o tragedie", care oferă totuşi o lecţie şi "nouă tuturor fiinţelor umane prea adesea arogante în raportul nostru cu mediul. Adesea ne folosim de mediu fără a ne gândi la consecinţe, fiind total lipsiţi de respect faţă de el. Este un lucru dificil de acceptat, în special în aceste momente, dar un incident de aceste proporţii trebuie să ne facă să ne întrebăm. Noi, creştinii, înainte de toate, care suntem chemaţi la o responsabilitate globală".

Desigur pentru Grecia, naţiune care deja trebuie să se confrunte cu urgenţa migratoare, rănită de o criză economică ce nu pare să aibă soluţie, este vorba de încă o încercare. "Este adevărat - spune Manolis - pentru noi grecii este încă o dificultate de înfruntat, dar suntem fermi în credinţă şi în speranţă. Avem încredere în ajutorul Domnului, înainte de toate, dar şi în cel al oamenilor. Am văzut în puţine ore o mare solidaritate din partea Europei şi a conducătorilor religioşi, de la papa la Bartolomeu şi ceilalţi patriarhi din România, Alexandria şi aşa mai departe. Toţi s-au declarat gata să ne ajute şi noi suntem optimişti că vom putea merge înainte".

(După Vatican Insider, 24 iulie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 22.