Eroii din Primul Război Mondial (XXXVII): Târgu Neamţ

Târgu Neamţ

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
 

Târgu Neamţ

Comunitatea catolică din Târgu Neamţ, chiar dacă nu este una numeroasă, totuşi are o istorie bogată, prezenţa catolicilor în această aşezare de pe malul râului Neamţ fiind atestată încă din perioada medievală. În acele vremuri, în Târgu Neamţ a existat o populaţie săsească, implicată în special în comerţ şi meşteşugărit. Prima menţionare a unei biserici catolice în Neamţ datează din 1595-1596. Bernardino Quirini, care era în trecere prin Neamţ, găseşte două biserici catolice, din lemn, deservite de un preot sas, de 70 de ani[1].

La începutul secolului al XX-lea, comunitatea catolică reprezenta un grup minoritar în structura localităţii Târgu Neamţ. În ciuda acestui fapt, catolicii din Târgu Neamţ au luat parte la toate evenimentele care au marcat această aşezare în perioada Primul Război Mondial, când oraşul a suferit o decădere evidentă ca urmare a stării de război. Soldaţii care au plecat pe front au luptat în zonele dificile şi importante din punct de vedere strategic, în special în zona trecătorilor carpatice de pe valea Trotuşului şi Oituzului. Pentru a-i omagia pe aceşti eroi, autorităţile locale au mobilizat populaţia şi au ridicat, în cinstea soldaţilor căzuţi pe front, trei monumente: primul în anul 1926, al doilea în 1939, şi al treilea în anul 2002, ultimul fiind construit pe locul unei gropi comune a eroilor din Primul Război Mondial[2].

1. Monumentul din 1926

În anul 1926 s-a ridicat un prim monument, din iniţiativa unui comitet format din 17 persoane, coordonat de col. Fotin Alexandrescu, C. Ionescu, cap. V. Creţu, lt. C. Margaritescu, informaţie consemnată pe una dintre laturile monumentului. Monumentul este amplasat în cimitirul eroilor din suburbia Ţuţueni, cartier al oraşului[3].

Înfăţişarea monumentului în momentul inaugurării sale este diferită faţă de cea din prezent, acest lucru fiind determinat de o serie de lucrări de restaurare. În 1926, memorialul avea o bază de plan pătrat în două trepte, continuat cu un soclu în mai multe trepte, treapta de sus fiind în formă dreptunghiulară, astăzi, monumentul nu mai prezintă acele trepte, însă a păstrat coloana de formă trapezoidală, în vârful căreia se află un vultur cu aripile deschise[4].

Pe laturile monumentului sunt încadrate unele dedicaţii, iar pe soclu sunt inscripţii cu numele eroilor şi dedicaţia: "Pentru slăvirea în veci a eroilor din suburbia Ţuţueni căzuţi pe altarul patriei".

Numele eroilor înscrişi: Aprecesei Gheorghe, Bârliba C. Vasile, Bumbea Petru, Ciobanu Gheorghe, Cojocaru Gheorghe, Cozma Ioan, Dan Ioan, Florescu Ioan, Itiu Ioan, Lupu Vasile, Muraru D. Ioan, Muraru V. Ioan, Oprea V. Ioan, Podoleanu Emil, Posă Gh. Vasile, Rudolf Ionel, Savin Gheorghe, Steflea Vasile, Ştefănescu Ion, Teohari Radu, Terhene Ioan, Timisescu Niculai, Unicureanu Gheorghe, Zvolinschi Ioan.

2. Monumentul Vânătorilor de Munte (1939)

Cel de-al doilea monument, care este mai impunător, este dedicat Vânătorilor de Munte, care au luptat pentru realizarea României Mari. Este amplasat într-un gol alpin de pe culmea Pleşului. S-a ridicat între anii 1937 şi 1939, din iniţiativa unui comitet format din Badulescu Virgil - preşedinte, Gh. C. Pantazi - vicepreşedinte, Niţă C. Giorgescu Coşna - secretar şi N. Balcescu, informaţie consemnată pe memorial. Monumentul - mausoleu al Vânătorilor de Munte, situat în partea de N-E a oraşului, pe o largă terasă creată artificial, a fost ridicat în acest loc, întrucât pe povârnişurile Culmii Preşului s-au instruit primii luptători, Vânători de Munte, batalion înfiinţat la 3 noiembrie 1916. Acesta adăposteşte 196 de oseminte ale eroilor căzuţi în Războiul de Reîntregire a Neamului[5].

Monumentul a fost construit cu sprijinul Societăţii "Cultul Eroilor", prin stăruinţa financiară a unor veterani, participanţi la luptele de la Cireşoaia şi Coşna din 1917, şi a unor persoane cu un suflet mare şi respect faţă de eroii naţionali.

Memorialul este construit din piatră, marmură şi bronz. Pe o platformă de plan dreptunghiular se înalţă memorialul înalt de peste 9 metri, având forma unui turn cu căile de acces spre vârf, asemenea unui observator. Pe cele patru feţe ale memorialului, pe plăci de marmură sunt mai multe inscripţii evocative cu un conţinut încărcat de adânci semnificaţii: "De pe aceste plaiuri şi-au luat zborul în zorii zilei de 27 iulie 1917, primul batalion de Vânători de Munte, sub comanda Mr. Virgil Badulescu"; "Înfruntând urgia focului duşman, Vânătorii de Munte au înscris pagini de glorie în istoria războiului nostru de întregire la Târgu-Ocna, Cireşoaia, Coşna"[6].

Memorialul este "îmbrăcat" cu însemne ale gloriei şi vitejiei ostăşeşti şi anume: lucrări plastice din bronz reprezentând asaltul Vânătorilor de Munte de la Coşna, un luptător cu o coroană de lauri pe corp, coroana României şi un vultur cu aripile larg desfăcute pentru zbor. Numele celor 196 de ostaşi: Deciu Ioan, Otetelisanu Ioan, Nanu Roger, Badescu Mircea, Popescu Dumitru, Mandescu Gh., Rosescu Victor, Bozianu Nicolae, Paun Florea, Roghina Haralambrie, Georgescu Ioan, Ionescu Ioan, Negoiţă Vasile, Dobre Petre, Simu Vasile, Stoleru Gh., Nicola I. Nicolae, Voinea Florea, Ştefan Dumitru, Judeţ Ioan, Bacanu Ioan, Matei Ioan, Căldăraru Nicolae, Maftei Dumitru, Teacă Ion, Mardare Ioan, Lazăr Ioan, Iacob Constantin, Geuca Costache, Mînescu Mihai, Murariu Ioan, Bulaşu Alexandru, Pacionga Iorgu, Teodor Toader, Sulapa Vasile, Popescu Traian, Trică Isef, Tătărescu Gh., Matinescu Ioan, Dobrescu Ioan, Vâlceanu Şerban, Nistorescu Gheorghe, Popescu Matei, Ciuvat Alexandru, Mărgineanu Ioan, Aurel Nitu, Neagu Gheorghe, Stanciu C-tin, Mincu Ilie, Onete Nicolae, Baru Ilie, Branzu Iancu, Tivga Aurel, Pra Ioan, Olteanu C-tin, Stancu Radu, Enciu Ioan, Busin Ioan, Pană Ioan, David Ştefan, Bucur Marin, Popescu Ioan, Banu V. Toma, Dastaru Ioan, Vasile Andrei, Dumitru Radu, Thaler Iţic, Voicu Martin, Samoila Ioan, Orghidan Ioan, Spriescu Ioan, Cojocaru Pascal, Branea Anghel, Săcăleaunu Ioan, Marin Gheorghe, Zamfir Mihai, Constantinescu Gh., Togaru Vasile, Epure Ioan, Ciucan Gavrilă, Dumitru Vasile, Pârvu Anghel, Boureanu Ioan, Moşcovici Marcu, Olinzeanu Gavril, Mârlea Nicolae, Budaca Ioan, Huţanu Ioan, Radu Ioan, Neacşu Vasile, Covaci Ioan, Robu Dumitru, Prisăcaru Costache, Adămuţa Dumitru, Cobzaru Iojca, Iopescu Grigore, Voicu Grigore, Toporan Ilie, Mandrescu Stan, Lungu Nicolae, Vasile Andrei, Ană Gheorghe, Tarca Muşat, Mâncea Nicolae, Denca Dima, Eremia Dumitru, Boncu Nicolae, Pascal C-tin, Cretu Dumitru, Rohozeanu Alex, Marina Vasile, Stoica neagu, Onea Gh., Popa Stelian, Magu Nicolae, Ştefan Gh., Ştefan Ioan, Tica Andrei, Zamfira Gh., Rigiu Ilie, Sogor Ioan, Dumitrescu Gh., Voicu Florea, Mitroi Gh., Banciu Dumitru, Ilie Gh., Large Marin, Neacşa Gheorghe, Dumitrescu Ioan, Neuca Marin, Stirbu Constantin, Bucur Constantin, Peta Ioan, Ioan Tache, Barleac Ştefan, Rusu Oana, Antochi Pancu, Pesteriu Anton, Barbu Aristide, Pusdrea Aurel, Manu Stan, Dobre Gheorghe, Baronale Nicolai, Pavel Teodor, Bacanu Jogea, Telebu Ioan, Uta Ioan, Anton Gheorghe, Stancu Grigore, Bicu Anastase, Voicu Ilie, Bucianga Ioan, Marcu I. Dan, Cucu D. Constantin, Herlea Nicolae, Iolol Alexandru şi Antonie Marin.

Monumentul a fost inaugurat în dimineaţa zilei de 29 iunie 1939, în prezenţa regelui Carol al II-lea, a primului ministru Armand Călinescu, a multor militari şi unui numeros public[7].

3. Monumentul din 2002

Al treilea monument ridicat în 2002 este amplasat în cimitirul bisericii "Sfântul Spiridon". Acest monument reprezintă iniţiativa şi osteneala preotului paroh Gheorghe Vrăjitoriu, cu contribuţia materială şi financiară a familiei Mihai şi Gabriela Stroica. Acest monument a fost construit pe locul unde a fost o groapă comună a eroilor din războiul de întregire naţională. Pe o platformă de plan dreptunghiular, surmontat de un soclu încadrat de patru piloni, se înalţă memorialul sub formă trapezoidală. Latura din faţă prezintă o cunună de lauri înfăşurată la mijloc cu tricolorul românesc şi un triunghi de culoare albastru având în centru un ochi. Pe celelalte laturi sunt însemne ale gloriei şi curajului militar: două săbii încrucişate şi o cască ostăşească. Textele de pe monument sunt: "Glorie, cinste şi pomenire veşnică eroilor neamului din toate timpurile, ostaşilor, martirilor şi luptătorilor din lagăre şi închisori". "Ei au căzut cu faţa la duşmani, dar nu sunt morţi, căci inima lor bate dincolo de moarte şi de ani. De-a pururi pentru noi şi libertate" - Eugen Jebelianu. "Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dăruindu-le". Monumentul urmează să fie completat cu plăci de marmură cu numele eroilor .

Michail Iulian Echert

Note
[1] www.ziartarguneamt.ro [accesat pe 11.06.2018].
[2] Ibidem.
[3] Cf. O. Mancu, Monumente şi însemne memoriale din judeţul Neamţ, Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ 2007, p. 47.
[4] Ibidem.
[5] Cf. O. Mancu, Monumente şi însemne memoriale din judeţul Neamţ, p. 48.
[6] www.historia.ro [accesat pe 11.06.2018].
[7] www.monumenteneamt.ro [accesat pe 11.06.2018].
[8] Cf. O. Mancu, Monumente şi însemne memoriale din judeţul Neamţ, pp. 50-51.

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (XXXVII): Târgu Neamţ

* * *

PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.

lecturi: 85.