"Mediterana, o mare aşa de frumoasă a devenit un mormânt pentru bărbaţi, femei şi copii"

De Salvatore Cernuzio

Un "mormânt" pentru bărbaţi, femei şi copii. O "mare aşa de frumoasă" ca Mediterana a devenit asta: locul simbolic al ecatombelor atâtor persoane care "încercau numai să scape de condiţiile inumane din ţinuturile lor". În mintea papei această imagine este imprimată cu foc de doi ani încoace, adică de când, la 16 aprilie 2016 s-a îmbarcat pentru o zi în insula Lesbo, vizitându-i pe refugiaţii din lagărul Moria, însoţit de primatul Bisericii ortodoxe greceşti Hieronymus al II-lea şi de patriarhul de Constantinopol, Bartolomeu.

Chiar lui Bartolomeu îi este adresat mesajul în care Bergoglio deapănă firul amintirilor acelei vizite istorice, scris cu ocazia Simpozionului internaţional despre protecţia şi salvgardarea mediului deschis ieri la Atena cu intervenţia patriarhului de Constantinopol. "Spre o Attica mai verde. A păstra planeta şi a proteja poporul său" este tema evenimentului la care Sfântul Scaun participă prin intermediul cardinalului John Onaiyekan, arhiepiscop de Abuja, şi cardinalul Peter Turkson, prefect al Dicasterului pentru Dezvoltarea Umană Integrală, care a citit mesajul pontifului.

"Îmi amintesc cu emoţie vizita mea la Lesbo, împreună cu Sanctitatea Voastră şi cu Preafericirea Sa Hieronymos al II-lea, pentru a exprima preocuparea noastră comună faţă de situaţia migranţilor şi refugiaţilor", se citeşte în text. "În timp ce eram încântat de scenariul cerului albastru şi al mării, am rămas lovit de gândul că o mare aşa de frumoasă a devenit un mormânt pentru bărbaţi, femei şi copii care în mare parte încercau doar să scape de condiţiile inumane din ţinuturile lor".

Împreună cu amărăciunea acestei imagini, Francisc păstrează recunoştinţa faţă de populaţia din Grecia, încă de la începutul crizei migratoare deschisă la primire. La Lesbo "am putut să ating cu mâna generozitatea poporului grec, aşa de bogat în valori umane şi creştine şi angajarea lor, în pofida efectelor crizei lor economice, de a-i întări pe cei care, despuiaţi de toate bunurile materiale, s-au îndreptat spre malurile lor", subliniază episcopul de Roma.

Şi afirmă că astăzi "nu numai casele persoanelor vulnerabile din toată lumea ne fărâmiţează, aşa cum putem vedea în exodul crescând al migranţilor climatici şi al refugiaţilor ambientali... condamnăm şi viitoarele generaţii să trăiască într-o casă comună redusă la ruine".

Întrebarea este mereu aceeaşi: "Ce tip de lume dorim să transmitem celor care vor veni după noi, copiilor care cresc?". Francisc a spus şi a scris asta de nenumărate ori în ultimii cinci ani, însă întrebarea încă rămâne urgentă şi de actualitate stringentă. Situaţia creaţiei nu s-a îmbunătăţit deloc, dimpotrivă. Criza planetei este o criză "înrădăcinată în inima omului" care "aspiră să controleze şi să exploateze resursele limitate ale planetei noastre, ignorându-i pe membrii mai vulnerabili din familia umană", afirmă pontiful.

De aceea invită la "o serioasă examinare a conştiinţei": "Îngrijirea creaţiei - spune el - înţeleasă ca un dar împărtăşit şi nu o posesie privată, implică mereu recunoaşterea drepturilor fiecărei persoane şi ale fiecărui popor". De aici referinţa la Mesajul pentru Ziua Mondială de Rugăciune pentru Creaţie din 1 septembrie, semnat împreună cu patriarhul Bartolomeu: "Obligaţia de a ne îngriji de creaţie provoacă toate persoanele de bunăvoinţă şi îi invită pe creştini să recunoască rădăcinile spirituale ale crizei ecologice şi să coopereze în oferirea unui răspuns incontestabil".

"Intenţia fermă" a papei este ca "Biserica catolică să continue să meargă împreună cu Sanctitatea Sa şi cu patriarhia ecumenică de-a lungul acestui parcurs. În acelaşi mod, sper ca, împreună cu credincioşii din alte comunităţi creştine şi cu toate persoanele de bunăvoinţă, catolicii şi ortodocşii să poată lucra activ împreună şi la nivel local pentru îngrijirea creaţiei şi pentru o dezvoltare sustenabilă şi integrală".

Din partea sa Bartolomeu, în intervenţia de deschidere a Simpozionului, a reafirmat apelul cu privire la respectarea "casei comune" care merge în acelaşi pas cu respectul faţă de orice creatură care locuieşte în ea: "Când rănim persoanele, facem rău pământului. Aviditatea noastră extremă şi risipele excesive nu sunt numai inacceptabile din punct de vedere economic; sunt nesustenabile din punct de vedere ecologic. Sunt de neiertat din punct de vedere etic".

Degetul este îndreptat îndeosebi împotriva sistemului economic: "O economie care ignoră fiinţele umane şi nevoile fiinţelor umane duce în mod inevitabil la exploatarea mediului natural. Cu toate acestea, continuăm să ameninţăm existenţa omenirii şi să epuizăm resursele naturii în numele profiturilor şi beneficiilor pe termen scurt", a spus în intervenţia sa prezentată de agenţia SIR.

Conform patriarhului de Constantinopol, "este ironic să constatăm că nu am avut niciodată atâta cunoaştere a lumii noastre ca astăzi, şi totuşi niciodată ca până acum nu am fost mai distructivi unii faţă de alţii şi faţă de natură".

(După Vatican Insider, 6 iunie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 22.