Papa Paul al VI-lea şi Mons. Romero sfinţi în Vatican la 14 octombrie

De Domenico Agasso jr

Vor fi canonizaţi în piaţa "Sfântul Petru". Împreună. La 14 octombrie, în timpul Sinodului Episcopilor dedicat tinerilor. Astfel Paul al VI-lea şi monseniorul Oscar Arnulfo Romero vor deveni sfinţi. A comunicat asta papa Francisc în timpul consistoriului ordinar public pentru câteva cauze de canonizare care s-a desfăşurat astăzi, 19 mai 2018, în Vatican.

Papa Conciliului al II-lea din Vatican, Giovanni Battista Montini, mort la Castel Gandolfo la 6 august 1978 şi beatificat de papa Francisc la 19 octombrie 2014, şi salvadorianul "martir al săracilor", arhiepiscopul Romero, ucis pe altar la San Salvador de "escadroanele morţii" la 24 martie 1980 şi beatificat la 23 mai 2015, vor fi proclamaţi sfinţi împreună într-o ceremonie în Vatican, cu toate că episcopii din Salvador ceruseră ca pentru Romero canonizarea să fie celebrată în ţara sa, în faţa poporului său.

Fixat pentru duminică 14 octombrie, acesta va fi unul dintre evenimentele din centrul Sinodului tinerilor, programat în Vatican de la 2 la 28 octombrie.

Aşadar, Paul al VI-lea, marele timonier al Conciliului al II-lea din Vatican, şi prelatul salvadorian măcelărit de escadroanele morţii în timp ce celebra Liturghia, din cauza denunţărilor violenţelor dictaturii militare din ţara sa, se leagă sub pontificatul lui Francisc.

Martiriul lui Romero "nu a fost numai în momentul morţii sale, ci a început cu suferinţele datorită persecuţiilor care au precedat moartea sa şi a continuat şi după aceea, pentru că nu era suficient ca să fie mort: a fost defăimat, calomniat, mânjit cu noroi. Martiriul său a continuat şi prin mâna fraţilor săi întru preoţie şi întru episcopat", a spus papa Francisc încheind, fără text scris, discursul adresat participanţilor din El Salvador la pelerinajul în Vatican în octombrie 2015: "Omorât cu piatra cea mai dură care există în lume: limba".

Paul al VI-lea n-a fost un pontif oarecare: a fost papa Bisericii "samaritene, slujitoare a umanităţii", care atât de mult aminteşte de "Biserica în ieşire" a lui Jorge Mario Bergoglio. Faţă de "acest mare papă - a spus Bergoglio proclamându-l fericit -, acest creştin curajos, acest apostol neobosit, în faţa lui Dumnezeu nu putem decât să spunem un cuvânt pe atât de simplu pe cât de sincer şi important: mulţumim!". Francisc a amintit cuvintele scrise de Giovanni Battista Montini în unele adnotări personale, după încheierea Conciliului: "Probabil că Domnul m-a chemat şi mă ţine la această slujire nu atât pentru că eu aş avea vreo aptitudine la asta, sau pentru ca eu să conduc şi să salvez Biserica de la dificultăţile sale actuale, ci pentru ca eu să sufăr ceva pentru Biserică, şi să fie clar că El, şi nu alţii, o conduce şi o salvează.

Papa Montini este fără îndoială printre inspiratorii lui Francisc. A fost la cârma Bisericii între 1963 şi 1978, ani deosebit de dificili pentru Italia şi pentru lume. Erau anii terorismului, a Brigăzilor Roşii.

A fost primul papă din secolul al XX-lea care a ieşit din graniţele italiene. După 2000 de ani a făcut în aşa fel încât Petru să se întoarcă în Ţara Sfântă. A călătorit în Africa, America, Oceania şi Australia, Asia, până aproape la porţile Chinei. A fost primul pontif care a ţinut un discurs la Naţiunile Unite, la New York a vorbi luni 4 octombrie 1965, cu acel "Să nu mai fie niciodată război".

A fost memorabilă scrisoarea sa trimisă la Brigăzile Roşii pentru a cere eliberarea lui Aldo Moro şi strigătul său de ajutor către Dumnezeu în timpul omiliei la funeraliile secretarului Democraţiei Creştine: "Eu vă scriu vouă, oameni din Brigăzile Roşii - afirmă scrisoarea, adresată teroriştilor - redaţi libertăţii, familiei sale, vieţii civile pe senatorul Aldo Moro, om bun şi cinstit, pe care nimeni nu-l poate învinovăţi de orice delict, sau acuza de simţ social scăzut sau de lipsă de slujire adusă dreptăţii şi convieţuirii civile paşnice". De asemenea: "Şi vă rog în genunchi, eliberaţi-l pe senatorul Aldo Moro, simplu, fără condiţii". După aceea Moro a fost ucis şi el, în omilie, a lansat un urlet de disperare: "Dumnezeul vieţii şi al morţii, tu n-ai ascultat rugăciunea noastră pentru eliberarea lui Aldo Moro, a acestui om bun, blând, înţelept, nevinovat şi prieten". La 6 august 1978, la 21.40, papa Montini s-a stins în reşedinţa de la Castel Gandolfo din cauza unei edeme pulmonare.

Ultima minune atribuită mijlocirii papei Paul al VI-lea şi a cărei recunoaştere în unanimitate din partea Congregaţiei Sfinţilor a permis pasul decisiv pe drumul canonizării, se referă la vindecarea - declarată inexplicabilă de ştiinţă - unei fetiţe încă nenăscute (mama era în luna a cincea de sarcină). Conform medicilor fetiţa avea posibilităţi scăzute sau chiar nule de a se naşte din cauza unei grave complicaţii de gestaţie, periculoasă şi pentru sănătatea mamei. În limbaj tehnic se vorbeşte despre vindecarea unui făt la vârsta prenatală de ruptura prematură pre-termen a membranelor în a treisprezecea săptămână, complicată de anidramnios, adică lipsa de lichid amniotic care înconjoară fătul.

La puţine zile după beatificarea papei Montini, care a avut loc la Roma duminică 19 octombrie 2014, femeia a mers la Brescia, dieceza natală a lui Paul al VI-lea, pentru a-l ruga pe noul fericit la sanctuarul Harurilor. Controalele medicale care au urmat au atestat vindecarea completă a fătului. Astăzi fetiţa are aproape 4 ani şi se bucură de sănătate foarte bună.

Oscar Romero vorbea astfel: "Este de neconceput ca vreunul să spună că este creştin şi să nu asume, asemenea lui Cristos, o opţiune preferenţială pentru cei săraci. Să luăm în serios cauza săracilor, ca şi cum ar fi însăşi cauza noastră, şi chiar mai mult, aşa cum este de fapt însăşi cauza lui Isus Cristos". Cuvinte dintr-o omilie din 9 septembrie 1979. După un an, în timp ce celebra Liturghia, un călău din escadronul morţii i-a tăiat jugulara.

Vina sa era că a vorbit "prea mult", că a denunţat samavolniciile dictaturii militare din El Salvador.

La 23 martie 1980, Romero i-a invitat pe oficiali şi toate forţele armate să nu respecte ordinele, dacă sunt contrare moralei umane: "Eu aş vrea să fac un apel deosebit la oamenii din armată şi în concret la baza Gărzii Naţionale, a poliţiei, a cazărmilor: fraţilor, aparţineţi tot poporului nostru, îi ucideţi pe înşişi fraţii voştri ţărani; dar faţă un ordin de a ucide dat de un om trebuie să prevaleze legea lui Dumnezeu care spune «Să nu ucizi». Niciun soldat nu este ţinut să asculte de un ordin contrar legii lui Dumnezeu. Vă implor, vă cer, vă ordon în numele lui Dumnezeu: «Să înceteze reprimarea!»". A fost ucis ziua următoare, în timp ce celebra în capela spitalului Providenţa Divină.

Fixând data ceremoniei, papa Bergoglio a primit cererea de canonizare a celor şase fericiţi formulată în timpul consistoriului de azi dimineaţă de cardinalul Angelo Amato, prefect al Congregaţiei Cauzelor Sfinţilor, care a şi ilustrat pe scurt biografiile lor.

Cu Paul al VI-lea şi cu Romero, declarat "martir" deja în itinerarul beatificării, vor deveni sfinţi şi Francesco Spinelli (1853-1913), lombard, preot diecezan, fondator al Insitutului Surorilor Adoratoare ale Preasfântului Sacrament; Vincenzo Romano (1751-1831), din Campania, preot diecezan; Maria Caterina Kasper (1820-1898), călugăriţă germană, fondatoare a Institutului Slujitoarelor Sărace ale lui Isus Cristos; Nazaria Ignazia a Sfintei Tereza a lui Isus, înainte de consacrare Nazaria Ignazia March Mesa (1889-1943), călugăriţă spaniolă, fondatoare a Congregaţiei Surorilor Misioneras Cruzadas de la Iglesia.

(După Vatican Insider, 19 mai 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.