|
Patru noi cărți la Editura "Sapientia": Tradiții educativ-formative în Episcopia Romano-Catolică de Iași, Tendințe ale catehezei în Dieceza Romano-Catolică de Iași, Sfânta Scriptură, cuvântul lui Dumnezeu în limbaj uman și Biserica în dialog cu lumea contemporană Tradiții educativ-formative în Episcopia Romano-Catolică de Iași (Ștefan Lupu, coord.), Tendințe ale catehezei în Dieceza Romano-Catolică de Iași (Mihai Roca), Sfânta Scriptură, cuvântul lui Dumnezeu în limbaj uman (Claudiu Nedelciu) și Biserica în dialog cu lumea contemporană (Iulian Faraoanu, coord.) sunt cele patru noi cărți apărute la Editura "Sapientia". * La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea Tradiții educativ-formative în Episcopia Romano-Catolică de Iași, coord. Ștefan Lupu. Volumul cuprinde lucrările simpozionului național "Tradiții educativ-formative în Episcopia Romano-Catolică de Iași", desfășurat la Iași, 29 octombrie 2016. Cartea apare în colecția "Istoria Bisericii", în format 14x20, are 264 de pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 20 lei. Anul 2016 a însemnat, pentru Biserica Romano-Catolică din Moldova, mai multe aniversări în domeniul educativ-formativ, și anume: 150 de ani de la deschiderea școlilor Notre Dame de Sion la Iași; 130 de ani de la înființarea Seminarului diecezan din Iași (Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif"); 25 de ani de la deschiderea Facultății de Teologie Romano-Catolică în cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și 25 de ani de reluarea activităților educative ale Fraților Școlilor Creștine. Acesta este motivul care ne-a determinat să organizăm un simpozion în care să analizăm diferitele forme și structuri educativ-formative pe care Biserica Catolică din Moldova le-a dezvoltat de-a lungul timpului, atât pentru propriii credincioși, cât și pentru cei ai altor confesiuni. Am considerat că, pentru noi, reprezintă o datorie față de înaintașii noștri să cunoaștem opera pe care ei au desfășurat-o, cu mult curaj și dăruire, în slujirea "carității intelectuale", așa cum o numea fericitul papă Paul al VI-lea, dar să ne și angajăm în munca pe care Biserica - mater et magistra - o depune pentru educarea noilor generații. Vreau să-mi exprim pe această cale recunoștința față de toți cei care s-au aplecat cu abnegație asupra studierii acestor teme, pentru ca munca celor care ne-au precedat să nu fie acoperită de praful uitării. Prezint mai jos temele cuprinse în acest volum:
Pr. dr. Ștefan Lupu * La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea Tendințe ale catehezei în Dieceza Romano-Catolică de Iași, scrisă de pr. dr. Mihai Roca. Cartea apare în colecția "Cateheza", în format 14x20, are 273 de pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 20 lei. Fiecare generație de creștini se străduiește să răspundă în mod liber la inițiativa lui Dumnezeu, primind, apărând și transmițând cei trei pilaștri de bază ai credinței în Isus Cristos: Scriptura, Tradiția și învățătura Magisteriului Bisericii. Dinamica actului credinței implică întotdeauna atât un aspect subiectiv al răspunsului nostru dat lui Dumnezeu care se revelează, cât și un aspect doctrinal alcătuit din conținuturi, care se adresează inteligenței - tezaurul credinței. Dacă nimeni nu și-a dăruit singur credința, așa cum ne învață Catehismul Bisericii Catolice, și nimeni nu poate să creadă singur, înseamnă că modul de transmitere a credinței este strâns legat de cunoașterea relației Biserică - credincios. În această relație, cred că fiecare credincios este asemenea unei verigi în marele lanț al credincioșilor care formează familia creștină, Biserica. "Eu cred" este credința Bisericii, mărturisită în special la Botez. "Noi credem" este credința Bisericii, mărturisită de episcopii adunați în conciliu și de adunarea liturgică. De asemenea, "Eu cred" este mărturia Bisericii, care îi răspunde lui Dumnezeu prin credința ei și care ne învață pe noi toți să punem: "Eu cred", "Noi credem" (CBC, nr. 167). Structurată în trei părți, cercetarea Tendințe actuale în cateheză pune accent pe inițierea creștină și pregătirea persoanelor la Căsătorie. În primul capitol este descrisă metoda de cercetare, iar în capitolul al doilea este prezentat cadrul teoretic pentru aprofundarea și înțelegerea introducerii copiilor, adolescenților și tinerilor în misterele credinței creștine. Al treilea capitol este dedicat prezentării datelor din cercetarea statistică descriptivă realizată de autor în cadrul Oficiului pentru Cateheză. Dacă primele două capitole se bazează pe abordarea unor aspecte teoretice, la nivel metodologic, istoric, cultural, pastoral și catehetic, în vederea clarificării subiectului abordat, în ultimul capitol sunt prezentate grafice și tabele care susțin prezentarea informațiilor culese de la 270 de respondenți, ipotezele enunțate pe baza datelor culese din 149 de parohii și concluziile deduse din constatări. Cercetarea statistică și descrierea cadrului tematic de referință al acesteia reprezintă o noutate prin prezentarea și sintetizarea unui bogat repertoriu de noțiuni metodologice, pastorale și catehetice. Aspectele care mi-au atras atenția sunt cele legate de modalitățile de transmitere a tezaurului credinței și marea diversitate a acestora, mai ales în ultimii 60 de ani. Un plus mare al acestei lucrări de cercetare îl constituie faptul că în fiecare temă analizată sunt specificate, în cadrul notelor și prin fragmente, sursele de unde putem lua informații suplimentare și mai vaste. În acest sens, ampla bibliografie de la sfârșitul cărții ar putea oferi un sprijin prețios persoanelor interesate de domeniul pastoral și catehetic. Îi invit în special pe agenții catehezei de inițiere creștină, atât preoți, persoane consacrate și profesori de religie, cât și cateheți, tineri și părinți să citească și să analizeze această carte care prezintă o "imagine" a situației din parohiile noastre. Sper ca scopul informativ al acestei cărți să ne ajute pe noi toți, cei care facem parte din Dieceza de Iași, să contribuim la nivel parohial și diecezan la transmiterea credinței noilor generații și la creșterea Trupului lui Cristos (cf. Ef 4,15-16). PS Aurel Percă * La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea Sfânta Scriptură, cuvântul lui Dumnezeu în limbaj uman, scrisă de pr. Claudiu Nedelciu. Cartea apare în colecția "Studii biblice", în format 14x20, are 167 de pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 15 lei. Problema inspirației și a ineranței Sfintei Scripturi, îndeosebi a Vechiului Testament, este una veche, clasică, dificilă și foarte controversată, mai ales când este vorba să confruntăm noțiuni teoretice și abstracte cu datele concrete ale cărților sfinte. Inspirația scripturistică este o carismă în virtutea căreia cărțile sfinte au fost scrise sub mișcarea supranaturală a lui Dumnezeu. Ineranța decurge din inspirație, ca o proprietate. Este privilegiul scrierilor inspirate de a fi exempte de orice eroare formală, adică de orice judecată contrară adevărului planului dumnezeiesc de mântuire, datorită faptului că autoritatea divină, prin impulsul său, își asumă cauzalitatea principală și responsabilitatea. În studiul de față, am dorit să analizez pe larg inspirația, ineranța și adevărul Scripturii, pentru a înțelege raportul dintre autorul divin și autorul uman al Bibliei. Lucrarea este structurată în trei capitole. În primul capitol am tratat despre autorul uman al Bibliei. În al doilea, intitulat "Sincronia și diacronia", am analizat critica textuală, critica istorică, morala Vechiului Testament și adevărul Sfintei Scripturi. În al treilea capitol am tratat despre autorul divin al Sfintei Scripturi. Inspirația Bibliei nu e rezultatul unei cercetări științifice. Caracterizările Bibliei ca fiind "Cuvânt al lui Dumnezeu în cuvânt uman", "Cuvânt uman și mesaj al lui Dumnezeu", "Cuvântul lui Dumnezeu în limbajul uman", "Cuvântul dincolo de cuvinte" constituie unele modalități de a exprima misterul Sfintei Cărți. Crezând în misterul Sfintei Scripturi, înainte de toate, se cuvine să percepem, în fond, umanitatea dimensiunii misterice a cuvântului biblic, evitând riscul de a deveni "monofiziți". Adică să nu alunecăm pe panta exclusivității omenității cuvântului Bibliei, deoarece el trebuie considerat în același timp, și nu în timpi diferiți, nici separați, nici succesivi, drept cuvânt al lui Dumnezeu și al omului, căci cele două dimensiuni ale cuvântului scripturistic, umană și divină, sunt într-o unire indisolubilă. Cuvântul uman în Biblie nu e "absorbit" de cuvântul lui Dumnezeu, ci este "asumat". Prin urmare, nu se întâlnește cuvântul lui Dumnezeu dacă nu se atinge și nu se străbate toată densitatea cuvântului uman. Dumnezeu a voit să ne vorbească prin cuvinte, în mod riguros umane, într-o limbă concretă, în ebraică sau în greacă, prin intermediul unor oameni concreți: Ieremia, Ioan, Paul etc. În cuvintele ebraice sau grecești ale acestor autori ne vorbește Dumnezeu. Cum e posibil aceasta? Scriptura provine dintr-un suflu divin, dintr-o acțiune a Duhului. Dumnezeu se revelează prin cuvinte umane și ale oamenilor; datorită lucrării sale, Duhul mișcă și conduce vorbirea unor oameni. Cum e această acțiune a Duhului? Voim să pătrundem, într-o oarecare manieră, în modul inspirației pentru a îmbogăți înțelegerea noastră a misterului, știind că preocuparea noastră ne pune în fața unor dezbateri care în definitiv sunt fără soluții științifice. Pornind de la obiectul, metodele și finalitatea teologiei exegetice, Comisia Pontificală Biblică, în documentul Interpretarea Bibliei în Biserică (1993), scoate în relief trei linii directoare, de care exegeza creștină trebuie să țină cont în aprofundarea înțelesului tainic al cuvântului scripturistic, puncte călăuzitoare, ce străbat și paginile acestei cercetări. În primul rând, să luăm aminte la criticile, reproșurile și aspirațiile în privința cuvântului biblic. După care să apreciem posibilitățile deschise de noile metode și abordări și, în sfârșit, să căutăm să precizăm orientarea care corespunde cel mai bine misiunii exegezei în Biserică. Dar pentru că acest itinerar propus este vast - și va continua mereu până la sfârșitul timpurilor -, ne putem da seama că nu poate fi epuizat într-o atare lucrare de dimensiuni reduse și care nu poate aborda cuvântul lui Dumnezeu din Biblie din toate perspectivele, decât în funcție de scopul acestei cercetări, același ca al intenției Comisiei Pontificale Biblice, și anume: aprofundarea metodelor care pot contribui în mod eficace la punerea în valoare a tuturor bogățiilor cuprinse în textele biblice, astfel încât cuvântul lui Dumnezeu să poată deveni mereu hrana spirituală a oamenilor, izvor al unei vieți de credință, speranță și iubire, precum și lumină pentru întreaga lume, ținând cont de exigențele timpului nostru actual, ale mileniului al III-lea. Dar ce posibilități se vor descoperi pe viitor nu le putem surprinde, pentru că misterul Sfintei Scripturi este mereu deschis, cuvântul divino-uman biblic, viu și lucrător e mereu actual, contemporan cu omul fiecărui timp al istoriei umane. Pr. Claudiu Nedelciu * La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea Biserica în dialog cu lumea contemporană, coordonator Iulian Faraoanu. Acest volum cuprinde lucrările simpozionului internațional "Biserica și trăirile lumii contemporane", desfășurat la Iași, 26 noiembrie 2015. Cartea apare în colecția "Tratate de teologie", în format 14x20, are 140 de pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 15 lei. Biserica fondată de Cristos revelează adesea latura sa de mister. Acest lucru se datorează legăturii strânse cu Mântuitorul, capul său, dar și acțiunii lui Dumnezeu, care scapă cel mai adesea controlului uman. Dincolo de dimensiunea aceasta misterioasă, noi percepem în general componenta istorică a Bisericii și suntem uimiți de capacitatea acesteia de a traversa timpurile sub semnul victoriei. Mireasa lui Cristos străbate căile istoriei și înaintează către epoca finală atunci când vor veni ceruri noi și un pământ nou. La începutul celui de-al treilea mileniu, provocările din partea lumii sunt din ce în ce mai numeroase și cuprind o paletă largă de perspective. Lucrările din acest volum vor să surprindă o parte din semnalele care se prezintă în fața comunității de credincioși: de la tematica trăirii vieții sacramentale în liturgie la schimbările apărute în contextul socio-religios, la provocările culturale și cele ambientale etc. În structurarea materialului, s-a urmărit o schemă antropologică unită cu una teologică. Prima problematică ia în discuție tocmai persoana umană și identitatea sa în contextul societății actuale caracterizate de globalizare. Odată stabilită poziția omului, s-au urmărit direcțiile de raportare la sferele vieții ecleziale. Punctul de plecare l-a constituit Sfânta Scriptură, Cuvântul viu pe care se întemeiază întreaga viață a Bisericii. Contextul Noului Testament merită să fie aprofundat pentru a vedea punctele de legătură cu societatea de astăzi. De la Biblie, s-a trecut la dimensiunea teologică, evidențiind potențialul reprezentat de femeie pentru Biserică la nivelul cercetării, dar și al formării în domeniul teologiei. Următorul pas a fost abordarea liturgică, ținând cont de faptul că persoana umană ia contact cu realitățile spirituale, în primul rând, în viața cultuală. Liturgia trebuie să fie și o modalitate de evanghelizare în timpurile actuale. Firul temelor mai teoretice se completează cu alte abordări mai practice și modele de răspuns la provocările lumii contemporane. Un exemplu de succes în rezolvarea unor situații complexe este propus în persoana Papei Paul al VI-lea. Un alt răspuns, de această dată la problemele vieții de căsătorie, e oferit de documentul recent Mitis Iudex Dominus Iesus. De cealaltă parte, elementele pragmatice sunt tratate în cadrul prezentării despre importanța rezolvării crizei ecologice actuale. Ocrotirea planetei este în realitate salvarea vieții pe pământ, casa noastră comună. Temele din cuprinsul acestei cărți nu sunt doar o radiografie a unei situații, ci trebuie să ofere și stimuli pentru acțiune. Cum trebuie să răspundă Biserica în fața semnalelor ce vin din atâtea părți? Biserica a ales calea dialogului, a comunicării cu omul epocii în care trăiește. Acest lucru, din dorința de a ține pasul cu omenirea proclamând Vestea cea Bună cu forme adaptate condițiilor istorice și culturale. La începutul mileniului al treilea, Biserica trebuie să adopte aceeași strategie: actualizarea în spiritul dialogului și al comuniunii, cu intenția de a construi împreună civilizația iubirii. Pr. dr. Iulian Faraoanu * * * Tradiții educativ-formative în Episcopia Romano-Catolică de Iași
Tendințe ale catehezei în Dieceza Romano-Catolică de Iași
Sfânta Scriptură, cuvântul lui Dumnezeu în limbaj uman
Biserica în dialog cu lumea contemporană
* * * Aceste materiale, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor poștale aferente expedierii): Din Librăria "Presa Bună":
* * * Vă invităm să accesați pagina "Noutăți editoriale" pe www.ercis.ro lecturi: 48.
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |