Adio sorei Candida Bellotti, cea mai bătrână călugăriţă din lume

De Salvatore Cernuzio

La 20 februarie stinsese 110 lumânări în timpul banchetului organizat de surorile camilliene în prezenţa episcopului de Lucca, Italo Castellani, primind în mod neaşteptat şi "urările fervente" şi "felicitările vii" ale Papei Francisc. Fotografiile o arătau zâmbitoare în faţa unui mare tort cu frişcă de aceleaşi culori ale hainei sale, alb şi roşu. Acelaşi zâmbet sora Candida Bellotti, călugăriţa de origini veneţiene cea mai bătrână din lume, l-a menţinut până în ultima clipă de viaţă ieri, la Lucca, în sediul Slujitoarelor Bolnavilor unde locuia din anul 2000.

"A părăsit acest pământ cu seninătatea care a deosebit-o mereu în cei 110 ani ai săi de viaţă", scriu surorile într-un comunicat. Peste un secol petrecut în slujba altora, conform carismei congregaţiei sale întemeiate de sfântul Camil de Lellis, activă în spitale, în case de odihnă şi în locuri de îngrijire, promovând pastoraţia sănătăţii şi educaţia sanitară de bază.

Născută la 20 februarie 1907 la Quinzano, în provincia Verona, Candida, înainte de mănăstire Alma Bellotti, este a treia din cei zece copii. Tatăl cizmar, mama casnică, a crescut într-o familie simplă şi profund catolică. De foarte tânără, în timp ce desfăşoară munca de croitoare, simte de fapt dorinţa de a se face soră. Destăinuieşte asta duhovnicului său care o îndreaptă spre "crucea roşie" a sfântului Camil. Astfel la 5 ianuarie 1931, însoţită de tatăl şi de fratele, intră în Institutul Slujitoarelor Bolnavilor din Lucca.

După ce a terminat noviciatul, depune voturile la 16 iulie 1932, în prezenţa arhiepiscopului de Lucca, monseniorul Antonio Torrini. Însă în acea zi Candida este singură, familia sa nu este prezentă din cauza unui grav doliu în familie. Însă sora nu se descurajează şi se mângâie cu afectul noii sale familii: superioara maică Angelica, celelalte surori şi întreaga comunitate.

Imediat începe să presteze activitate ca infirmieră, mai întâi la Roma unde obţine diploma profesională şi apoi în alte diferite oraşe italiene: Torino, Forte dei Marmi, Camaiore, Viareggio. Paralel cu activitatea cu bolnavii, se dedică formării tinerelor surori.

Tinerilor a continuat să se dedice sora Candida de-a lungul anilor, şi după ce a fost "pusă la odihnă" la 93 de ani în casa-mamă din Lucca a Institutului în via Elisa 4. "Să aveţi încredere în viitor şi angajaţi-vă la maxim pentru a realiza dorinţele voastre", le recomanda noilor generaţii. Mereu lucidă şi dinamică, menţinea un extraordinar activism fizic şi mental şi mai ales o mare ironie, în special când povestea anecdotele din viaţa sa sau vorbea despre recordul său de longevitate.

Toţi, celelalte surori, laicii şi credincioşii care frecventau institutul, precum şi jurnaliştii pe care-i primea cu plăcere, o întrebau care era "secretul" său. Ea, candidă de nume şi de fapt, răspundea: "A asculta glasul lui Cristos şi a fi docili faţă de voinţa sa. În toată viaţa mea m-am gândit mereu: acolo unde Domnul mă pune, acela este locul just pentru mine". Celor care îi cereau sfat le spunea numai un cuvânt: a iubi. "A iubi, a iubi şi iarăşi a iubi. Cu bucurie!"

În lunga sa viaţă, călugăriţa a văzut succedându-se zece papi. Ultimul, Francisc, pe care chiar l-a putut întâlni în urmă cu trei ani în timpul unei liturghii în Casa "Sfânta Marta", în Vatican, cu ocazia celor 400 de ani de la moartea sfântului Camil de Lellis şi a celei de-a 107-a aniversări a ei. Bergoglio, cu acea ocazie, a glumit cu ea şi a binecuvântat-o.

"După o viaţă bogată în roade şi dăruită cu bucurie în slujba celorlalţi, sora Candida va rămâne în amintirea celor care au cunoscut-o şi au apreciat-o pentru activismul său fervent, pentru înţelepciunea sa şi pentru ironia sa", scriu superioara provincială sora Giuliana Fracasso şi celelalte surori. Înmormântarea va fi celebrată marţi 30 mai, la ora 17.00, în biserica "Preasfânta Treime" din Lucca.

(După Vatican Insider, 28 mai 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 16.