Iaşi: Simpozionul internaţional "Rolul Theo-logiei într-o Europă secularizată"

Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi a organizat în ziua de 16 mai 2017 un simpozion internaţional cu tema: "Rolul Theo-logiei într-o Europă secularizată". Evenimentul, moderat de conf. univ. dr. pr. Ştefan Lupu, a avut loc în Sala Senatului, începând cu ora 9, iar intrarea a fost liberă.

După cuvintele de salut adresate auditoriului de către prof. univ. dr. Henri Luchian, prorectorul Universităţii pentru relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare, şi de către PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, în care au fost evidenţiate importanţa prezenţei României în comunitatea europeană şi oportunităţile care decurg din acest fapt, dar şi faptul că teologia trebuie să se aşeze "la masa dialogului" alături de celelalte ştiinţe, au început prezentarea conferinţelor de către invitaţii acestui simpozion.

Prima conferinţă expusă auditoriului a fost cea a prof. univ. dr. PS Enrico dal Covolo, rector al Universităţii "Sfântul Ioan" din Lateran (Roma, Italia), având tema: "Teologia: o provocare pentru «celelalte ştiinţe» într-o Europă secularizată?". La început discursului său, Excelenţa sa Enrico dal Covolo a asemănat teologia cu o măsuţă care se poate sprijini atât pe trei picioare, cât şi pe patru: cele trei picioare sunt Revelaţia biblică, Tradiţia şi Magisteriul, iar cel de-al patrulea picior reprezintă tocmai solicitările de orice gen (culturale, filozofice, sociale, morale) care vin de la momentul prezent. Ştiinţa teologică a fost voită de către Conciliul Vatican al II-lea să se înnoiască printr-un contact viu cu misterul lui Cristos şi istoria mântuirii, însă se poate vorbi despre teologie ca o ştiinţă a credinţei? Actualitatea acestei întrebări rămâne mereu prezentă, mai ales în contextul actual când Europa se confruntă cu numeroase crize. Marea provocare a teologiei, în zilele noastre, în faţa "celorlalte ştiinţe" şi a secularizării este tocmai aceea de a coordona, în manieră plauzibilă, raţiunea şi credinţa, pentru ca astfel ştiinţa teologică să se îndrepte spre participarea de har la cunoaşterea pe care Fiul o are despre Tatăl său, în comuniunea Duhului Sfânt.

Următoarea conferinţă, având tema: "Aportul teologiei într-o Europă secularizată", a fost prezentată de către prof. univ. dr. Dirk Ansorge, prorector al Institutului de Filozofie şi Teologie "Sfântul Gheorghe" (Frankfurt am Main, Germania). Profesorul Dirk Ansorge a indicat faptul că fenomenul de criză prin care trece Europa contemporană îşi are originea tocmai în faptul că, în loc să fie încurajată dezvoltarea comună, este încurajată mai mult distrugerea ei. Tocmai această criză a Europei este o provocare pentru teologie. Societatea are anumite aşteptări din partea teologiei, de aceea aceasta trebuie să fie aptă nu numai să se ridice la standardele ştiinţifice, specifice celorlalte ştiinţe universitare, dar şi să ofere răspunsuri la întrebările societăţii, ale politicii şi ale ştiinţelor seculare. Teologia este cea care îl îndeamnă pe om să-şi pună întrebări cu privire la transcenderea existenţei sale în timp şi spaţiu, de aceea se poate afirma despre ştiinţa teologică faptul că pregăteşte dialogul dintre culturi. Europa are nevoie de o cultură a empatiei şi a solidarităţii, după cum afirma papa Francisc, în detrimentul unei ideologii naţionaliste false. În faţa secularismului modernităţii, creştinii sunt nevoiţi să fie apărători ai diversităţii, pentru ca Europa să nu fie lăsată în mâna populiştilor şi a naţionaliştilor, ci să fie fundamentată pe adevăr.

Prof. univ. dr. Pablo Argarate, din cadrul Universităţii din Graz (Austria), a prezentat conferinţa "Papa Francisc, exemplu de lider pentru Europa", în care a expus deschiderea episcopului Romei către periferiile societăţii. Papa Francisc, după ce la începutul activităţii sale sacerdotale, a avut o viziune conservatoare asupra Bisericii, totuşi, după o experienţă pastorală, a început să se concentreze asupra problemelor celor sărăci. Această milă faţă de cei marginalizaţi a continuat să o arate atât în calitate de arhiepiscop de Buenos Aires, cât şi în zilele noastre ca suveran pontif. Ceea ce impresionează la papa Francisc este tocmai faptul că majoritatea oamenilor văd în el un om obişnuit, care se adresează într-un limbaj simplu, care îşi arată compasiunea faţă de oameni. Mulţi văd în această atitudine a suveranului pontif o revoluţie, însă, mai degrabă, este o luptă împotriva "globalizării indiferenţei", o refocalizare a Bisericii asupra mesajului de compasiune şi milă a lui Isus, veste care trebuie să aprindă flacăra carităţii în fiecare creştin.

Prof. univ. dr. pr. Emil Dumea din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi a încheia seria de prezentări cu următoarea conferinţă "Biserica în dialog cu ştiinţa; aspecte contemporane". În expunerea acestei conferinţe, pr. Emil Dumea a indicat faptul că dialogul dintre ştiinţele laice şi cele teologice este una veche, deoarece Biserica mereu s-a întrebat despre rolul acestor ştiinţe asupra vieţii omului şi societăţii. Biserica este chemată să folosească nu doar principiile teologice, inclusiv filozofie, ci să ţină pasul şi cu descoperirile din diferite ştiinţe laice, dat fiind faptul că aceasta a stabilit că cele două principii ale cunoaşterii sunt tocmai credinţa şi raţiunea. De asemenea, în cadrul conferinţei a fost prezentată figura sfântului papă Ioan Paul al II-lea care a făcut eforturi deosebite pentru a stabili un climat şi o cale prin care cooperarea şi schimburile între ştiinţă şi religie să devină realizabile, îndemnându-i pe teologi să trateze ştiinţa cu maximă seriozitate. Prin aceste acţiuni papa Ioan Paul al II-lea a promovat şi consolidat cooperarea dintre oamenii de ştiinţă şi reprezentanţii Bisericii, indicând faptul că religia poate să purifice ştiinţa de idolatrie şi false absolutisme.

Mai multe semne anunţă naşterea unui "lumi noi, însă teologia nu trebuie să fie alungată, nici nu trebuie să abandoneze proiectul construcţiei europene, mai ales datorită faptului că teologia are puterea să apere tocmai ceea ce caracterizează Europa şi să iniţieze o nouă dezbatere asupra rădăcinilor identităţii europene, a resurselor de solidaritate socială, a locului public al religiilor şi asupra dimensiunii politice a teologiei. Teologia nu poate să fie o "cerşetoare", ci este chemată să-şi aducă aportul pentru viitorul Europei.

Michail Iulian Echert

Preluare www.itrc.ro

lecturi: 14.