Cuvintele Sfântului Părinte adresate predicatorului exerciţiilor spirituale (10 martie 2017)

Vreau să-ţi mulţumesc pentru binele pe care ai voit să ni-l faci şi pentru binele pe care ni l-ai făcut.

Înainte de toate, pentru faptul că te-ai arătat aşa cum eşti, natural, fără "faţă de iconiţă". Natural. Fără artificii. Cu tot bagajul vieţii tale: studiile, publicaţiile, prietenii, părinţii, tinerii fraţi pe care tu trebuie să-i păzeşti... Totul, totul. Mulţumesc pentru că eşti "normal".

Apoi, în al doilea rând, vreau să-ţi mulţumesc pentru munca pe care ai făcut-o, pentru modul în care te-ai pregătit. Asta înseamnă responsabilitate, a lua lucrurile în serios. Şi mulţumesc pentru toate acestea pe care ni le-ai dat. Este adevărat: există un munte de lucruri pentru a medita, însă sfântul Ignaţiu spune că atunci când unul găseşte în exerciţii un lucru care dă consolare sau dezolare, trebuie să se oprească acolo şi să nu meargă înainte. Cu siguranţă fiecare dintre noi a găsit una sau două lucruri, între toate acestea. Şi restul nu este risipă, rămâne, va folosi pentru altă dată. Şi probabil lucrurile mai importante, mai puternice, vreunuia nu-i spun nimic, şi probabil un cuvinţel, un [mic] lucru spune mai mult... Ca acea anecdotă a marelui predicator spaniol, care, după o mare predică bine pregătită, se apropie de el un om - mare păcătos public - în lacrimi, cerând spovada; s-a spovedit, o cascadă de păcate şi lacrimi, păcate şi lacrimi. Duhovnicul, uimit - deoarece cunoştea viaţa acestui om - a întrebat: "Dar, spuneţi-mi, în ce moment aţi simţit dumneavoastră că Dumnezeu vă atingea inima? Cu ce cuvânt?..." - "Când dumneavoastră aţi spus: Să trecem la o altă temă". [râde, râd] Uneori, cuvintele mai simple sunt acelea care ne ajută, sau cele mai complicate: fiecăruia, Domnul îi dă cuvântul [potrivit].

Îţi mulţumesc pentru asta şi îţi doresc să continui să lucrezi pentru Biserică, în Biserică, în exegeză, în atâtea lucruri pe care Biserica ţi le încredinţează. Dar mai ales, îţi doresc să fii un frate bun.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 7.