China: boom de naşteri în 2016. Criza demografică este depăşită?

De Federico Cenci

A servit la ceva goana dupa remedii, a Chinei, în lupta împotriva scăderii natalităţii. După ce a abandonat, în octombrie 2015, politica unicului copil, imperiul dragonului roşu a cunoscut în 2016 naşterea a 17,5 milioane de copii. Conform datelor prezentate de Global Times este vorba despre o creştere cu 5,7% faţă de anul trecut, când s-au născut 16,5 milioane de copii. În afară de asta este nivelul de natalitate cel mai ridicat de la începutul mileniului.

Cel care furnizează datele este Wang Pei'an, viceministru al National Health and Family Planning Commission (NHFPC), dicasterul care se ocupă de sănătatea şi controlul naşterilor. Conform lui, tendinţa de creştere este destinată să continue, atestându-se în jur de 20 de milioane de naşteri şi ducând populaţia chineză la 1,45 miliarde până în 2030.

Nivelul cel mai scăzut s-a înregistrat în 2006, cu 15,84 milioane de naşteri. Criza demografică a trezit preocupări printre liderii Partidului Comunist Chinez, pe calea repercusiunilor sociale, cu o reducere drastică a tinerilor aflaţi la vârsta de muncă şi o creştere a numărului bătrânilor care au nevoie de asigurare. De fapt, populaţia cuprinsă între 15 şi 59 de ani s-a diminuat treptat (cu 3,71 milioane numai în 2014), în schimb în faţa unei creşteri a celor care au peste 65 de ani.

Un raport al Băncii Mondiale preluat de Avvenire atestă că din cele mai mult de 211 milioane de persoane cu vârsta de 65 de ani, prezenţi în regiunea Asia orientală - Pacific, 130 de milioane trăiesc în China, 36% din populaţia globală din acest grup de vârstă. Un astfel de dezechilibru dintre tineri şi bătrâni produce în mod inevitabil probleme sistemului sanitar şi de asigure.

Trei decenii de politică a copilului unic au devenit aşadar un spin în coastă pentru China. Din 1979, an în care Beijingul a decis să introducă această normă contraceptivă, se estimează că a fost evitată naşterea a 400 de milioane de copii.

Adoptată în timpul preşedinţiei lui Deng Xiao Ping, legea despre copilul unic răspundea la exigenţe de control demografic pentru ţara care, deja atunci, era cea mai populată din lume. Excepţii erau prevăzute pentru minorităţile etnice şi pentru familiile rurale, în cazul în care întâiul-născut era fetiţă.

Printre sancţiunile pentru copiii "clandestini" erau prevăzute amenzi până la câteva zeci de mii de yuan (cifre nesustenabile pentru cea mai mare parte a chinezilor), cu alternativa tragică a avorturilor forţate şi a infanticidelor. Instituţia familială a fost astfel aproape eliminată. Se estimează că circa 160 de milioane de familii chineze - adică 40% din total - sunt compuse astăzi din două persoane şi atât.

Cel din 2016 a fost primul efect benefic al deschiderii "nataliste" a Chinei. Askanews a prezentat declaraţiile câtorva perechi chineze încântate, care îndelung au trebuit să aştepte posibilitatea de a aduce pe lume un al doilea copil şi care acum au putut să-şi încoroneze visul lor. De fapt, conform datelor difuzate în octombrie, 44% dintre copiii născuţi înainte de prima jumătate a anului 2016 sunt al doilea copil, un salt cu 6,9% şi cu 16,7% faţă de 2015 şi faţă de începutul acestui deceniu.

"Multe mame din această ţară, din cauza legii vechi, sunt fiice unice - afirmă Zheng Xiaoyu, mamă a unui copil, care în 2016 a rămas însărcinată cu al doilea - dar acum când pot, ei au ales să dea un frate sau o soră copiilor lor, aici unde trăim noi, aproape 40% dintre mame au adus pe lume sau sunt în aşteptarea celui de-al doilea copil".

Totuşi, sfârşitul politicii copilului unic nu este în sine o garanţie demografică pentru anii viitori. Creşterea retribuţiilor, introducerea în special în marile oraşe chineze a unui stil de viaţă burghez şi consumist, concentrat pe individualism, îi descurajează pe tineri să întemeieze o familie.

Un sondaj al Federaţiei Femeilor Chineze revelează că peste jumătate dintre familiile din ţara asiatică nu vor un al doilea copil. Această realitate demonstrează că provocarea pentru natalitate, înainte de a fi politică, este culturală.

(După Zenit, 10 ianuarie 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 16.