Papa Francisc: Întâlnire cu toţi angajaţii Sfântului Scaun şi ai statului Cetatea Vaticanului, însoţiţi de rude (22 decembrie 2016)

Iubiţi fraţi şi surori,

Ne întâlnim pentru acest moment frumos de familie, pentru a schimba urările de Crăciun. Este un moment foarte plăcut pentru mine, deoarece este ocazia de a ne întâlni toţi împreună, şi cu rudele voastre, soţiile şi soţii, copiii, părinţii, care adesea sunt bunici...

Înainte de toate, vreau să mulţumesc împreună cu voi Domnului pentru toate darurile sale. Pentru că este adevărat că în aceste zile ne gândim la cadourile de Crăciun, dar în realitate cel care oferă adevăratul cadou este El, Tatăl nostru, care ni-l dăruieşte pe Isus. Şi cadourile noastre, această frumoasă tradiţie de a schimba daruri, ar trebui să exprime tocmai asta: o reflexie a unicului dar care este Fiul său făcut om şi născut din Fecioara Maria.

Şi astăzi noi vrem să-i mulţumim lui Dumnezeu înainte de toate pentru darul muncii. Munca este foarte importantă fie pentru persoana însăşi care lucrează, fie pentru familia sa. Şi în timp ce mulţumim, ne rugăm pentru persoane şi familii, în Italia şi în toată lumea, care nu au loc de muncă, sau, de atâtea ori, fac munci nedemne, plătite rău, dăunătoare pentru sănătate... Trebuie să-i mulţumim mereu lui Dumnezeu pentru locul de muncă. Şi trebuie să ne angajăm, fiecare cu propria responsabilitate, să facem în aşa fel încât munca să fie demnă, să respecte persoana şi familia, să fie justă. Şi aici în Vatican avem un motiv în plus să facem asta, avem Evanghelia, şi trebuie să urmăm directivele doctrinei sociale a Bisericii. Aici în Vatican eu nu vreau locuri de muncă ce nu sunt în această linie: fără muncă la negru, fără subterfugii.

Aşadar, să-i mulţumim cu toţii Domnului. Dar, din partea mea, astăzi vrea să vă mulţumesc vouă pentru munca voastră. Mulţumesc fiecăruia dintre voi, fiecăruia, pentru angajarea pe care o desfăşoară în fiecare zi în a-şi face munca sa şi a încerca s-o facă bine, şi atunci când eventual nu se simte atât de bine, sau există preocupări în familie... Un lucru frumos din Vatican este că, fiind o realitate foarte mică, se reuşeşte să fie percepută în ansamblul său, cu diferitele funcţii care formează totul şi fiecare este importantă. Diferitele sectoare de muncă sunt apropiate şi legate între ele, se cunosc cam toţi; şi se simte satisfacţia de a vedea o anumită ordine, că lucrurile funcţionează, cu toate limitele, desigur, se poate îmbunătăţi mereu şi trebuie să se îmbunătăţească, dar face bine a simţi că fiecare sector îşi face partea sa şi ansamblul funcţionează bine în folosul tuturor. Aici, acest lucru este mai uşor, pentru că suntem o realitate mică, dar asta nu ia nimic angajării şi meritului personal; şi de aceea simt dorinţa de a vă mulţumi.

Anul acesta pe care l-am trăit a fost un an special: a fost Anul sfânt al Milostivirii. Am făcut şi noi, împreună, Jubileul nostru, vă amintiţi? Prima parte aici, în această aulă, şi apoi am mers împreună în procesiune la Poarta Sfânt. În acest an Domnul a făcut să se reverse asupra noastră milostivirea sa. Şi tot acest har s-a terminat cu sfârşitul Jubileului? Nu! Acest har este înlăuntrul nostru, pentru ca noi să-l facem să rodească în viaţa de fiecare zi, fie în familie fie la locul de muncă peste tot. Crăciunul ne aminteşte asta: "De fapt, harul lui Dumnezeu s-a arătat ca mântuitor pentru toţi oamenii, învăţându-ne [...] să trăim în veacul de acum cu înţelepciune, cu dreptate şi cu evlavie" (Tit 2,11-12), spune apostolul Paul. "Harul lui Dumnezeu" "s-a arătat" în Isus, El este Iubirea, Iubirea lui Dumnezeu întrupat, prin lucrarea Duhului Sfânt. Şi tot acest Duh l-am primit noi toţi, la Botez şi la Mir; dar trebuie să-l invocăm în fiecare zi, să trezim acţiunea Duhului în noi, pentru "ca să trăim în această lume" - şi în această mică lume a Vaticanului - "cu înţelepciune, cu dreptate şi cu evlavie".

Iubiţi fraţi şi surori, în timp ce vă mulţumesc, vă cer să duceţi un salut special al meu copiilor şi bătrânilor din familiile voastre. Sunt atât de importanţi şi unii şi alţii. Şi un salut însoţit de rugăciune bolnavilor.

Tuturor le adresez această urare: ca inimile voastre să fie pline de milostivire, pline de harul Jubileului pe care Isus vine să-l reaprindă în noi.

Domnul să vă binecuvânteze şi Sfânta Fecioară Maria să vă ocrotească.

Şi, în faţa ieslei, amintiţi-vă să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.