CĂLĂTORIA APOSTOLICĂ A SFÂNTULUI PĂRINTE FRANCISC
ÎN GEORGIA ŞI AZERBAIDJAN

(30 septembrie - 2 octombrie 2016)

Întâlnire cu autorităţile

Centrul "Heydar Aliyev" - Baku

Duminică, 2 octombrie 2016

Domnule preşedinte,

Stimate autorităţi,

Iluştri membri ai Corpului Diplomatic

Doamnelor şi domnilor,

Sunt foarte bucuros să vizitez Azerbaidjanul şi vă mulţumesc pentru primirea cordială în acest oraş, capitală a ţării, care este malurile Mării Caspice, oraş care a transformat radical propria faţă cu construcţiile foarte noi, ca aceea în care se desfăşoară această întâlnire. Vă sunt foarte recunoscător, domnule preşedinte, pentru expresiile respectuoase de bun-venit pe care dumneavoastră mi le-aţi adresat în numele guvernului şi al poporului azer, şi pentru că mi-aţi oferit posibilitatea, graţie invitaţiei dumneavoastră respectuoase, să întorc vizita făcută de dumneavoastră anul trecut în Vatican, împreună cu gentila dumneavoastră consoartă.

Am venit în această ţară purtând în inimă admiraţia faţă de complexitatea şi bogăţia culturii sale, rod al aportului atâtor popoare care de-a lungul istoriei au locuit în aceste ţinuturi, dând viaţă unei ţesături de experienţe, valori şi particularităţi care caracterizează societatea de astăzi şi se traduc în prosperitatea statului azer modern. La 18 octombrie, Azerbaidjanul va sărbători a 25-a aniversare a independenţei sale şi această dată oferă posibilitatea de a îndrepta o privire de ansamblu la evenimentele din aceste decenii, la progresele făcute şi la problematicile pe care ţara trebuie să le înfrunte.

Drumul parcurs până aici arată clar eforturile însemnate făcute pentru a consolida instituţiile şi a favoriza creşterea economică şi civilă a naţiunii. Este un parcurs care cere atenţie constantă tuturor, în special celor mai slabi, un parcurs posibil graţie unei societăţi care recunoaşte binefacerile multiculturalismului şi a necesarei complementarităţi a culturilor, în aşa fel încât între diferitele componente ale societăţii civile şi între apartenenţii la diferite confesiuni religioase să se instaureze raporturi de colaborare reciprocă şi respect.

Acest efort comun în construirea unei armonii între diferenţe este de semnificaţie deosebită în acest timp, pentru că arată că este posibil a mărturisi propriile idei şi propria concepţie despre viaţă fără a încălca drepturile celor care sunt purtători ai altor concepţii şi viziuni. Fiecare apartenenţă etnică sau ideologică, precum orice drum religios autentic, nu poate decât să excludă atitudini şi concepţii care instrumentalizează propriile convingeri, propria identitate sau numele lui Dumnezeu pentru a legitima intenţii de samavolnicie şi de dominare.

Doresc mult ca Azerbaidjanul să continue pe drumul colaborării dintre diferitele culturi şi confesiuni religioase. Tot mai mult armonia şi coexistenţa paşnică să alimenteze viaţa socială şi civilă a ţării, în multiplele sale exprimări, asigurând tuturor posibilitatea de a aduce propria contribuţie la binele comun.

Lumea experimentează din păcate drama atâtor conflicte care găsesc aliment în intoleranţă, stimulată de ideologii violente şi de negarea practică a drepturilor celor mai slabi. Pentru a ne opune în mod valabil acestor derive periculoase, avem nevoie ca să crească o cultură a păcii, care se hrăneşte dintr-o neîncetată dispoziţie la dialog şi din conştiinţa că nu subzistă alternativă raţională la căutarea răbdătoare şi asiduă de soluţii împărtăşite, prin negocieri leale şi constante.

Aşa cum în interiorul graniţelor unei naţiuni este necesar să se promoveze armonia între diferitele sale componente, tot aşa, şi între state este necesar să se continue cu înţelepciune şi curaj pe calea care conduce la adevăratul progres şi la libertatea popoarelor, deschizând parcursuri originale care tind la acorduri durabile şi la pace. În acest mod vor fi cruţate popoarele de grave suferinţe şi dureroase sfâşieri, greu de vindecat.

Şi în privinţa acestei ţări, doresc să exprim din inimă apropierea mea de cei care au trebuit să-şi părăsească pământul lor şi la multele persoane care suferă din cauza conflictelor sângeroase. Doresc ca toată comunitatea internaţională să ştie să ofere cu statornicie ajutorul său indispensabil. În acelaşi timp, cu scopul de a face posibilă deschiderea unei faze noi, deschisă la o pace stabilă în regiune, adresez tuturor invitaţia de a nu lăsa nimic neîncercat pentru a ajunge la o soluţie satisfăcătoare. Sunt încrezător că, având ajutorul lui Dumnezeu şi prin buna voinţă a părţilor, Caucazul va putea să fie locul în care, prin dialog şi negociere, controversele şi divergenţele vor găsi rezolvarea lor şi depăşirea lor, în aşa fel încât această zonă, "poartă între Orient şi Occident", conform imaginii frumoase folosite de sfântul Ioan Paul al II-lea când a vizitat ţara voastră (cf. Discurs la ceremonia de bun-venit, 22 mai 2002: Insegnamenti XXV/1 [2002], 838), să devină şi o poartă deschisă spre pace şi un exemplu la care să se privească pentru a rezolva conflicte vechi şi noi.

Biserica catolică, deşi fiind în ţară o prezenţă mică din punct de vedere numeric, este inserată în viaţa civilă şi socială a Azerbaidjanului, participă la bucuriile sale şi este solidară în înfruntarea dificultăţilor sale. Recunoaşterea juridică, făcută posibilă ca urmare a ratificării Acordului internaţional cu Sfântul Scaun în 2011, a oferit în afară de asta un cadru normativ mai stabil pentru viaţa comunităţii catolice din Azerbaidjan.

În afară de asta, sunt deosebit de bucuros pentru relaţiile cordiale pe care comunitatea catolică le întreţine cu cea musulmană, cea ortodoxă şi cea ebraică, şi doresc ca să crească semnele de prietenie şi de colaborare. Aceste relaţii bune îmbracă o înaltă semnificaţie pentru convieţuirea paşnică şi pentru pacea în lume şi arată că între credincioşii de diferite confesiuni religioase este posibilă cordialitatea raporturilor, respectul şi cooperarea în vederea binelui tuturor.

Alipirea de valorile religioase genuine este total incompatibilă cu tentativa de a impune cu violenţă altora propriile viziuni, făcând din numele sfânt al lui Dumnezeu un scut. În schimb, credinţa în Dumnezeu să fie izvor şi inspiraţie de înţelegere reciprocă şi respect şi de ajutor reciproc, în favoarea binelui comun al societăţii.

Dumnezeu să binecuvânteze Azerbaidjanul cu armonie, pace şi prosperitate.

Francisc

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 18.