Card. Parolin: Papa visează reconcilierea între catolicii chinezi

De Gianni Valente

Contactele dintre Sfântul Scaun şi Republica Populară Chineză "continuă cu spirit de bunăvoinţă din ambele părţi" şi vor să găsească "soluţii realiste pentru binele tuturor". Confirmarea autoritară a pasajului important trăit de dialogul dintre Pechin şi Palatele de dincolo de Tibru vine direct de la cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Sanctităţii Sale. Într-un amplu interviu acordat lui Stefania Falasca şi publicat astăzi în cotidianul Avvenire, cardinalul vicentin care conduce diplomaţia vaticană schiţează în manieră clară criteriile şi obiectivele urmate de Sfântul Scaun în contactele aflate în desfăşurare cu reprezentanţii guvernului chinez.

"Sfântului Scaun", afirmă Parolin, "îi stă la inimă în mod deosebit ca toţi catolicii chinezi să poată trăi în mod pozitiv apartenenţa lor la Biserică şi, în acelaşi timp, să fie buni cetăţeni şi să contribuie la întărirea armoniei întregii societăţi chineze". În timp ce în jurul raporturilor sino-vaticane creşte supraexcitarea mediatică, secretarul de stat al Vaticanului aminteşte că "drumul cunoaşterii şi al încrederii reciproce cere timp, răbdare şi clarviziune". Ignorând alarmismele răspândite în mod deliberat despre presupuse "pacte politico-diplomatice" urmărite de Vatican pe capul comunităţilor catolice locale, Parolin afirmă clar că în contactele care sunt în desfăşurare cu Pechinul intenţia primară a Sfântului Scaun este aceea de a face mai simplă viaţa de credinţă a catolicilor chinezi şi de a favoriza reconcilierea dintre comunităţile aşa-numite "oficiale" şi cele aşa-numite "clandestine": "A susţine că în China există două Biserici diferite", reafirmă cardinalul, dezumflând una dintre distorsiunile cele mai frecvente cu privire la evenimentele catolicismului chinez, "nu corespunde nici realităţii istorice nici vieţii de credinţă a catolicilor chinezi. Este vorba mai degrabă de două comunităţi care doresc amândouă să trăiască în comuniune deplină cu Succesorul lui Petru". Fiecare dintre ele - subliniază Parolin "poartă cu sine bagajul istoric cu momente de mare mărturie şi de suferinţă, ceea ce ne vorbeşte despre complexitatea şi despre contradicţiile acelei ţări imense". Şi dorinţa Sfântului Scaun "este de a vedea, într-un viitor nu prea îndepărtat, aceste două comunităţi că se reconciliază, se primesc, dăruiesc şi primesc milostivire pentru o vestire comună a Evangheliei, care să fie într-adevăr credibilă". Aceasta este - repetă secretarul de stat al Vaticanului - reconcilierea care se află cu adevărat şi la inima papei Francisc: "ca să se depăşească tensiunile şi diviziunile din trecut, pentru a putea scrie o pagină nouă a istoriei Bisericii din China", ştiind bine că Biserica aceea "cunoaşte figuri de martori eroici ai Evangheliei, un fluviu de sfinţenie adesea ascunsă sau necunoscută de cei mai mulţi". Acest drum de reconciliere - afirmă cu încredere Parolin - va putea fi "un exemplu elocvent pentru lumea întreagă, construind peste tot punţi de fraternitate şi de comuniune".

În zilele următoare, cardinalul vicentin ia parte la Canale d'Agordo la celebrările pentru a 38-a aniversare a alegerii papale a lui Ioan Paul I. Interviul articulat luat de Falasca porneşte de la evlavia lui Parolin faţă de cel din acelaşi ţinut al său, papa Luciani ("Admir sfinţenia sa trăită. Sper ca să nu lipsească mult până la proclamarea virtuţilor sale şi să se poată ajunge la beatificarea sa"), pentru a atinge apoi şi teme legate de actualitatea geopolitică. Interpelat cu privire la intervenţiile militare realizate de coaliţii sau de naţiuni singure în Orientul Mijlociu şi în Libia, Parolin recunoaşte că recurgerea la mijloace militare pentru a restabili pacea este prevăzută de dreptul internaţional "numai ca ultimă instanţă", dar adaugă că "de multe ori intervenţiile forţelor străine contribuie, din diferite motive, la agravarea conflictelor şi suferinţelor populaţiilor civile". Secretarul de Stat al Vaticanului repetă, cu papa Francisc, că "nu există un război între creştinism şi islam" şi remarcă faptul că "terorismul islamic loveşte dintr-un punct de vedere numeric mai mult pe musulmani decât pe creştini".

Cei care evocă "aşa-numitul război de religie" - afirmă Parolin - sunt tocmai adepţii Statului Islamic, care instrumentalizează islamul "pentru a justifica actele lor de violenţă". Şi trebuie evitat "să se cadă în capcana lor". Participarea musulmanilor la Liturghii după martiriul preotului francez Jacques Hamel este valorizat de Parolin ca un "semn de fraternitate, de solidaritate şi de refuzare a violenţei", chiar dacă în unele cazuri, lipsa respectării indicaţiilor cu privire la participarea necreştinilor la liturgiile euharistice "dă curs la înţelegeri greşite şi la critici".

Secretarul de stat voit de papa Francisc neagă orice legitimitate sofismelor liderilor occidentali care închid porţile în faţa fluxurilor migratoare folosind ca pretext apărarea propriei identităţi culturale marcate de creştinism. "Spiritul de primire", aminteşte Parolin, "este parte esenţială a identităţii creştine şi o aplicaţie concretă a faptelor de milostenie indicate de Isus în Evanghelie".

Interpelat cu privire la interesul şi stima pe care intervenţiile Papei Francisc le au şi printre cei puternici ai lumii, secretarul de stat profită de asta pentru a atrage atenţia cu privire la "o realitate adesea subevaluată: papa Francisc", aminteşte Parolin, "nu este un lider politic sau conducătorul unei multinaţionale mari şi puternice, expert în strategii politice, comerciale şi financiare. El este Succesorul lui Petru, păstorul Bisericii universale, ales de Dumnezeu pentru această misiune dificilă", şi "singura sa preocupare este aceea de a vesti evanghelia care mântuieşte, pentru ca oamenii să se poată reconcilia cu Dumnezeu şi cu fraţii şi astfel să regăsească speranţă şi pace". Numai din această grijă apostolică - subliniază Parolin - se naşte şi atenţia şi participarea papei la dramele şi la problemele trăite de familia umană. După părerea secretarului de stat al Vaticanului, "simplitatea şi curajul cu care papa propune primatul dialogului şi al întâlnirii" au trezit în mulţi lideri religioşi şi politici "dorinţa de a intra în contact cu el şi de a cunoaşte mai bine acţiunea Sfântului Scaun şi a Bisericii Catolice în lume".

(După Vatican Insider, 24 august 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.