CĂLĂTORIA APOSTOLICĂ A SFÂNTULUI PĂRINTE FRANCISC
ÎN MEXIC

(12-18 februarie 2016)

Salutul papei la sfârşitul Liturghiei din Ciudad Juárez

Zona de târg din Ciudad Juárez
Miercuri, 17 februarie 2016

Iubite frate episcop de Ciudad Juárez, José Guadalupe Torres Campos, iubiţi fraţi întru episcopat, autorităţi, doamnelor şi domnilor, dragi prieteni,

Multe mulţumiri, Excelenţă, pentru cuvintele dumneavoastră sincere. Este momentul de a-i mulţumi Domnului nostru pentru că mi-a permis această vizită în Mexic, vizită care mereu surprinde, Mexicul este o surpriză!

Nu aş vrea să plec fără a mulţumi pentru efortul celor care au făcut posibil acest pelerinaj. Mulţumesc tuturor autorităţilor federale şi locale, pentru interesul şi ajutorul grijuliu cu care au contribuit la buna desfăşurare a acestui eveniment. În acelaşi timp aş vrea să mulţumesc din inimă celor care au colaborat în diferite moduri la această vizită pastorală. Atâtor servitori anonimi care în tăcere au dat ceea ce au mai bun pentru ca aceste zile să fie o sărbătoare de familie: mulţumesc! M-am simţit acceptat, primit de afectul, sărbătoarea, speranţa acestei mari familii mexicane: mulţumesc că mi-aţi deschis porţile vieţii voastre, ale naţiunii voastre.

Scriitorul mexican Octavio Paz spune în poezia sa "Fraternitate":

"Sunt om: durez puţin şi enormă este noaptea.
Dar privesc în sus: stelele scriu.
Fără a înţelege pricep: şi eu sunt scriere
şi chiar în această clipă cineva mă descifrează"

(Un sol más vivo. Antología poética, México 2014, pag. 268).

Folosind aceste frumoase cuvinte, îndrăznesc să sugerez că acela care ne descifrează şi ne trasează calea este prezenţa misterioasă dar reală a lui Dumnezeu în carnea concretă a persoanelor, în special a celor mai sărace şi nevoiaşe din Mexic. Noaptea ni se poate părea enormă şi foarte întunecoasă, dar în aceste zile am putut constata că în acest popor există atâtea lumini care vestesc speranţă; am putut vedea în multe dintre mărturiile voastre, în feţele voastre, prezenţa lui Dumnezeu care continuă să meargă în această ţară conducându-vă şi susţinând speranţa; mulţi bărbaţi şi femei, cu efortul lor de fiecare zi, fac posibil ca această societate mexicană să nu rămână în întuneric. Mulţi bărbaţi şi femei de-a lungul străzilor, în timp ce treceam, îi ridicau pe copiii lor, mi-i arătau: sunt viitorul Mexicului, să avem grijă de ei, să-i iubim! Acei copii sunt profeţii de mâine, sunt semn al unor zori noi. Şi vă asigur că acolo, în unele moment, îmi venea aproape să plâng văzând atâta speranţă într-un popor atât de suferind.

Fie ca Maria, Mama de Guadalupe, să continue să vă viziteze, să continue să meargă prin aceste ţinuturi - Mexicul nu se înţelege fără ea -, să continue să vă ajute ca să fiţi misionari şi martori ai milostivirii şi ai reconcilierii.

Din nou, multe mulţumiri pentru această ospitalitate mexicană aşa de caldă!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 11.